Gaseste un avocat specializat

Daune morale acordate unui pasager opărit cu apă fierbinte la bordul unui avion

Jurisprudența națională în domeniul daunelor morale începe să fie favorabilă victimelor.

O pasageră a unei curse aeriane a fost opărită, în timpul zborului, după ce o stewardesă a vărsat pe femeie, din greşeală, apa fierbinte dintr-un termos. În timp ce transportatorul a susținut că accidentul nu a putut fi evitat, instanța a ajuns la concluzia că, în mod hotărâtor, la producerea rezultatului au contribuit și transportatorul, care a pus la dispoziția echipajului un termos defect, dar și stewardesa, care l-a manipulat greșit. Instanța a admis, însă doar în parte cererea, obligând Blue Air la plata a aproximativ 10.000€ (o treime din suma solicitată).

„În motivare, reclamanta a arătat că în data de 12.02.2017 a călătorit, împreună cu soțul și fiica sa, de la Roma la București, cu zborul 0B1216 al pârâtei.

Cu aproximativ o oră înainte de aterizare, însoțitoarea de zbor R. M., care efectua servirea cu băuturi a pasagerilor a vărsat peste reclamantă, conținutul termosului cu apă fierbinte (ulterior, i s-a comunicat că termosul era defect, capactul acesteia fiind nefuncțional, dar cu toate acestea, folosit în acest fel de mai mult timp).

Incidentul a fost consemnat într-un înscris olograf, întocmit la bordul avionului și semnat inclusiv de șefa de cabină, dna D. C. și de însoțitoarea de zbor care i-a provocat rănile, doamna R. M..

Apa fierbinte i-a produs arsuri pe braț, antebraț și abdomen, așa cum se poate constata și din planșele foto, atașate cererii de chemare în judecată, durerile pricinuite reclamantei fiind insuportabile.

Imediat după incident, șefa de cabină i-a înmânat din trusa de prim ajutor, un spray pentru arsuri Oxymed. Întrucât durerile erau insuportabile, a solicitat un analgezic. Răspunsul pe care l-a primit a fost acela că în trusa de prim ajutor nu exista un astfel de medicament. În final, la rugămințile sale, șefa de cabină a întrebat în rândul pasagerilor și a obținut de la unul dintre aceștia medicamentul ibubrofen, care însă nu a avut efectul de a ameliora durerile.

La aterizare a fost preluată de o ambulanță la ieșirea din avion și transportată la camera de gardă a aeroportului. Medicul de gardă i-a comunicat că specializarea sa nu îi permite să intervină în cazul său și că nu are tratamente specifice arsurilor, sens în care a fost transportată la Spitalul Elias – spitalul cel mai apropiar de camera de gardă.

La Spitalul Elias, medicul de gardă a luat decizia de a o trimite la alt sptal, întrucât evaluarea și tratarea corectă a rănilor sale impunea intervenția unui chirurg plastician.

În consecință, a fost transportată la Spitalul de Arși,unde a fost preluată în urgență de medicul de gardă, unde a primit următoarele îngrijiri: dezlipirea pielii arse – în vederea diminuării riscului de infecție, ceea ce a dus la dureri cumplite, operația efectuându-se pe viu, fără anestezie; dezinfectarea și badijonarea rănilor; administrarea unei injecții antitetanos.

I-au fost prescrise analgezice puternice pentru a reduce durerea și totodată i s-a acordat concediu medical, fiind în incapacitate de a munci, de a șofa.

La două zile de la rănire, mâna i s-a umflat foarte tare, pielea căpătând o culoare nesănătoasă. A mers la Spitalul Sanador. Chirurgul plastician a constatat că rana este inflamată și a decis să îi administreze antibiotic, pentru a reduce riscul de infectare. De asemenea, îngrijirea rănii a constar din nou în dezlipirea pielii, pe viu, fără anestezic, fiind nevoită să îndure dureri foarte mari. Medicul a constatat că suprafața arsă este de 5% din total piele, arsurile fiind de gradul I și II.

În perioada următoare, a primit îngrijiri la Spitalul de arși, îngrijiri ce au constat în pansarea la 3-4 zile, de asemenea, cu dezlipirea pielii și dureri foarte mari.

Datorită incapacității de a lucra, a primit concediu medical pentru 3 săptămâni.

Suplimentar, față de rapoartele medicale eliberate de unitățile spitalicești, la data de 21.03.2017, i s-a eliberat un certificat medico – legal, prin care au fost constatate rănile suferite și care atestă că au fost necesare 25 de zile de îngrijiri medicale, pentru recuperarea sa.

Reclamanta s-a adresat pârâtei, în vederea reparării, pe cale amiabilă de către aceasta a prejudiciului moral, pe care i l-a pricinuit, însă într-o manieră condescendentă, prin adresa nr. 3985/13.04.2017, pârâta s-a oferit să acopere daunele materiale, pe care reclamanta nu le-a pretins,constând în cheltuielile de spitalizare și tratament.

Raportat la starea descrisă mai sus, se solicită să se constate că în cauza de față sunt îndeplinite cumulativ cele cinci condiții ale răspunderii civile delictuale ale comitentului pentru fapta prepusului.

Fapta ilicită cauzatoare de prejudicii ale reclamantei a constat în vărsarea asupra sa a apei fierbinți, dintr-un termos pe care prepusul pârâtei îl manipula lângă scaunul pe care se afla.

Prejudiciul moral suferit de reclamanta constă atât în suferințele cauzate de arsuri și de tratamentele medicale suportate, cât și în prejudiciul de agrement.

Astfel, în ceea ce privește suferințele cauzate de arsuri și de tratamentele medicale suportate pentru vindecarea sa, se învederează că acestea au fost atât de natură fizică (experiența senzorială dezagreabilă percepută prin intermediul sistemului nervos) cât și de natură psihică, pe parcursul a mai bine de trei săptămâni.

Se învederează că durerile fizice în primele 10 zile de tratament, au fost cumplite, căci la aplicarea bandajelor se proceda de fiecare dată la dezlipirea și îndepărtarea straturilor superioare de piele aflate deaspra arsurilor, fără anestezie.

În mod evident și ca o consecință a durerilor fizice au apărut suferințele psihice materializate în stări de teamă că vindecarea nu va fi completă și că arsurile suferite vor lăsa urme vizibile pentru toată viața, în depresii, nevroze și somn insuficient, precum și în conștientizarea infirmității fizice temporare și a consecințelor acesteia – compasiunea și dezgustul celor din jur, modificări ale condițiilor obișnuite de viață (nu a putut desfășura activități casnice, nu a putut șofa) și ale statului profesional (a fost în concediu medical și nu s-a putut prezenta la serviciu), toate aceste împrejurări având o rezonanță negativă asupra sa în plan psihic și nu în ultimul rând, în plan afectiv.

De asemenea, prejudiciul suferit de reclamanta constă și în prejudiciu de agrement, respectiv în incapacitatea de a practica activitățile pe care le desfășura înainte de fapta ilicită a prepusului pârâtei.

În acest sens, se învederează că pe perioada celor mai bine de 3 săptămâni de îngrijiri medicale a fost în imposibilitate de a-și petrece timpul liber așa cum îl petrecea înainte, respectiv jogging și plimbări în aer liber pe care le realiza cu frecvență zilnică și nici să meargă la serviciu.

(…)

De asemenea, arsurile care i-au fost provocate, vor lăsa cicatrici pentru tot restul vieții, în zone vizibile ale corpului, iar teama de a călători cu avionul s-a accentuat, ideea de a zbura fiind în prezent, una pur și simplu stresantă.

Acestei traume personale i se adaugă și trauma fiicei sale de 7 ani, care a asistat la accident și a fost nevoită să asiste la agonia durerii din timpul și de după accident.

Raportul de cauzalitate între fapta prepusului pârâtei și prejudiciul cauzat reclamantei este evident căci în lipsa vătămării cauzate prin vărsarea de apă fierbinte asupra sa, reclamanta nu ar mai fi încercat nicio suferință fizică și psihică și nu ar mai fi fost limitată/împiedicată să își desfășoară activitățile ca înainte.

Raportul de prepușenie dintre doamana R. M. și pârâta este dovedit atât prin procesul verbal întocmit la data de 12.02.2017 cât și din adresa nr. 3985/13.04.2017.

Fapta ilicită a fost săvârșită de prepus în legătură cu atribuțiile încredințate de comitent, așa cum rezultă din împrejurarea că doamna R. M. era membră a echipajului nr. 4 din cadrul pârâtei, calitate în care aceasta a manipulat căruciorul cu băuturi în timpul zborului, calitate dovedită prin procesul verbal din data de 12.02.2017.

În drept s-au invocat dispozițiile art. 1357 alin. 1 C.civ, art. 1373 alin. 1 C.civ.

Pârâta a formulat la data de 13.10.2017, întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

(…)

În cadrul serviciului la bord, pe fondul unor turbulențe atmosferice, căruciorul de servire băuturi, s-a oprit brusc și a lovit un scaun. Lovitura a dezechilibrat termosul de apă fierbinte al cărui conținut, s-a vărsat în parte, pe reclamanta.

Susținerile reclamantei cu privire la problemele termosului, etanseitate capac, sunt pro causa, nereale și nedovedite.

(…)

Corect îngrijită, leziunea se soldează restitutio ad integrum fără sechele, cu tratament de afectări pigmentare variabile, de obicei tranzitorii, fără constituirea de cicatrice. Cu acest diagnostic reclamanta a fost transportată la Spitalul de Arși.

Acolo i s-a aplicat tratament de specialitate, respectiv toaleta locală, dezinfectant, pansament și i s-a administrat un vaccin, așa cum rezultă din foaia de examinare.

Din analiza ambelor foi de observație, nu reiese că reclamanta era în stare critică și nici că i-au fosta plicat alte tratamente.

De altfel, faptul că, la 2 zile după intervenția de la Spitalul de Arși, reclamanta susține, că s-a infectat, deși regretabil, nu poate fi  imputat reclamantei.

În cazul în care infecția s-ar dovedi, ea s-ar putea datora: fie îngrijirii necorespunzătoare a arsurii, fie a unei bacterii sau altor cauze, fără legătură cu pârâta.

O intervenție spitalicească necorespunzătoare sau o îngrijire incorectă a plăgii nu pot fi în niciun caz imputate unei companii de zbor.

Societatea pârâtă a depus toate diligențele ca situația să fie tratată cu maximă seriozitate, iar reclamanta să beneficieze de toată atenția și suportul necesar.

Situația în sine reprezintă un eveniment nefericit datorat unor evenimente exterioare, cu grad mare de incidență în timpul călătoriei cu avionul, și , anume turbulențe care ating apogeul, în special în timpul iernii.

În plus, zborul Roma – București este un zbor peste Marea Mediterană și peste munții din sudul Europei, zone în care se formează curenți puternici și care generează turbulențe puternice.

Din probațiunea administrată rezultă că reclamanta a suferit arsuri de gradul 2 și că recuperarea a necesitat un concediu medical de 15 zile: din 13.02.2017 până în 17.02.2017 și apoi din 17.02.2017 până în 27.02.2017. Nu rezultă de nicăieri că a fost îngrijită medical 3 săptămâni sau 25 de zile, așa cum se susține în acțiune.

(…)

În materia răspunderii civile delictuale, sarcina probei incumbă victimei, spre deosebire de răspunderea contractuală, unde victima se bucură de prezumția de culpă a debitorului.

În opinia pârâtei, în speța de față nu se poate vorbi nici măcar de culpă, cu atât mai puțin de intenție.

Dacă se va trece peste acest aspect, în ceea ce privește cuantumul daunelor morale, se arată că reclamanta a suferit arsuri de gradul 1-2, pe o suprafață redusă de piele.

Pârâta menționează că nu a fost lezată viața reclamantei, astfel de accidente pot surveni și în casă, în cadrul activităților obișnuit și că suma de 33.000 euro este foarte mare, raportat la leziunea suferită.

(…)

În drept s-au invocat dispozițiile art. 205 și art. 352 C.pr.civ, disp art. 1373 C.civ, art. 1347, art. 1357 – 1371 C.civ.

Reclamanta a formulat la data de 15 decembrie 2017, cerere completatoare, prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 2000 lei reprezentând daune materiale, rezultate în urma vătămării sale corporale, produsă în data de 12.02.2017.

În motivare s-a arătat că în urma vătămării corporale suferite în data de 12.02.2017, în condițiile descrise pe larg în acțiunea introductivă de instanță, reclamanta a fost nevoită să suporte cheltuieli pentru consultații psihologice, în cuantum total de 2000 lei, așa cum rezultă din facturile și chitanțelr anexate.

Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:

La data de 12.02.2017, reclamanta G. N. A.  a călătorit împreună cu soțul și cu fiica sa, de la Roma la București cu zborul 0B1216 al pârâtei Blue air Airline Management Solutions SRL, după cum rezultă din corobarea înscrisurilor administrate în prezenta cauză cu declarațiile martorilor D. D. A. și M. R.

Pe timpul călătoriei cu avionul, martora M. R., una dintre stwardesele echipajului, a lovit căruciorul pentru servirea cu sandvișuri și băuturi a pasagerilor, de scaunul reclamantei, iar  termosul cu apă fierbinte s-a răsturnat peste reclamantă, peste membre și abdomen. Acest aspect rezultă din mențiunile reclamantei din cererea de chemare în judecată, care se coroborează cu declarația DD. D. A. și M. R.v.

În declarația olografă dată la bordul avionului și semnată inclusiv de șefa de cabină, doamna D C și de martora M R, dată de dl G V s-a consemnat că ”O persoană din cadrul echipajului de pe zborul 1216 de la Roma la București, în timpul serviciului la bord, în timp ce împingea căruciorul, în dreptul rândului 2, împingând căruciorul, acesta s-a oprit brusc lovind un scaun, iar termosul cu apă fierbinte s-a vărsat integral peste soția sa, aflată pe scaunul 2D, cauzându-i arsuri ce au necesitat intervenție de urgență a echipajului”.

Totodată în istoricul Certificatului medico – legal nr. A2/J/116/21.02.2017 eliberat de Serviciul de Medicină Legală (fila 25 din dosar) s-a reținut că la data de 12.02.2017, reclamanta G N A a suferit arsuri, în timpul unui zbor cu avionul, provenite de la apa clocotită, scursă dintr-un termos care a căuzut.

Martorul D D A, un pasager din avion, care nu o cunoștea pe reclamantă anterior acestui eveniment, a menționat că termosul în care se afla apa fierbinte, nu avea capac, iar la momentul respectiv nu erau turbulențe, astfel încât instanța apreciază ca neîntemeiate susținerile pârâtei din cuprinsul întâmpinării, în sensul că ”în cadrul serviciului la bord, pe fondul unor turbulențe armosferice, căruciorul de servire băuturi, s-a oprit brusc și a lovit un scaun”.

După cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, personalul aeronavei au luat măsuri de tratare a rănilor, prin aplicarea unui spray pentru arsuri ”Oxymed” și prin administrarea unui medicament pe bază de ibubrofen.

La aterizare, reclamanta a fost preluată de o ambulanță la ieșirea din avion și transportată la Spitalul Elias – spitalul cel mai apropiat de camera de gardă a aeroportului.

La Spitalul Elias, medicul de gardă a luat decizia de a o trimite pe reclamantă la alt spital, întrucât evaluarea și tratarea corectă a rănilor sale impunea intervenția unui chirurg plastician.

Ulterior, reclamanta a fost transportată la Spitalul de Arși, unde a primit următoarele îngrijiri: dezlipierea pielii arse – în vederea diminuării riscului de infecție, operație efectuată fără anestezie; dezinfectarea și bandajarea rănilor; administrarea unei injecții antitetanos.

Ca urmare a faptului că mâna reclamantei i s-a umflat foarte tare, pielea căpătând o culoare nesănătoasă, aceasta a mers la Spitalul Sanador, pentru investigații.

Martora C L E G, director operațional la Sanador a declarat că medicii de la Sanador, i-au relatat că avea arsuri de gradul 2 pe 5% din suprafața corpului. La această clinică, medicii au trebuit să-i smulgă pansamentele și să i se aplice un nou tratament pe răni, reclamanta având dureri atroce. A mai declarat martora că medicii respectivi i-au spus că o să treacă prin dureri maxime.

Conform Raportului medical aflat la fila 24 din dosar, reclamanta a prezentat următoarele simptome ”leziune de arsură în evoluție cu derm roșu, umed, sensibil la atingere, cu film de fibrina, ușor edem perilezional și halou inflamator”, recomandându-se tratament cu augmentin, ketonal și argocalmin și pansament la 2-3 zile.

În conformitate cu dispozițiile art. 1357 alin. 1 Cod civil, cel care cauzează altuia un prejudiciu, printr-o faptă ilicită, săvârșită cu vinovăție, este obligat să-l repare.

Totodată, potrivit art. 1373 alin.1 C.civ, comitentul este obligat să repare prejudiciul cauzat de prepușii săi ori de câte ori fapta săvrșită de aceștia are legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor încredințate.

Din interpretarea textelor legale mai sus menționate, rezultă că pentru angajarea răspunderii civile delictuale a comitentului pentru fapta prepusului, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții: fapta ilicită a prepusului; existența unui prejudiciu suferit de victimă; existența unui raport de cauzalitate între fapta ilicită a prepusului și prejudiciul suferit de victimă; existența raportului de prepușenie dintre autorul faptei ilicite și comitent; fapta ilicită să fie săvârșită de către prepus în legătură cu atribuțiile sau cu scopul funcțiilor ce i-au fost încredințate de comitent.

Față de situația de fapt reținută mai sus, instanța apreciază că, în prezenta cauză, sunt îndeplinite condițiile pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Fapta ilicită cauzatoare de prejudicii declanșează o răspundere civilă delictuală al cărui conținut îl constituie obligația civilă de reparare a prejudiciului cauzat.

Astfel, fapta ilicită cauzatoare de prejudicii a constat în manevrarea necorespunzătoare a căruciorului cu băuturi și vărsarea peste reclanantă a apei fierbinți ținută într-un termos necorespunzător.

(…)

În declarația olografă dată la bordul avionului, dl G V a arătat că termosul avea dopul spart, defect, motiv pentru care întreaga cantitate de apă opărită s-a vărsat în câteva secunde pe membrele și abdomenul soției sale, A G.

În ceea ce privește prejudiciul moral, instanța reține că repararea integrală a prejudiciului reprezintă principiul de bază al răspunderii civile delictuale, consacrat de dispozițiile art. 1349 din Codul civil, în termeni preciși și cuprinzători, ce evocă neîndoielnic ideea reparării daunei în totalitatea sa, fără nicio restrângere sau limitare în raport de natura intrinsecă a acestuia. Deși cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare, daunele morale se stabilesc prin apreciere, ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecințele negative suferite de cei în cauză, în plan fizic, psihic și afectiv, importanța valorilor lezate, măsura în care acestea au fost lezate, intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării.

Prejudiciul moral solicitat de către reclamantă constă atât în suferințele cauzate de arsuri și de tratamentele medicale suportate, cât și în prejudiciul de agrement.

Din declarația doamnei director operațional Sanador, rezultă că durerile fizice suportate de reclamantă au fost atroce, cumplite, căci la aplicarea bandajelor se proceda de fiecare dată la dezlipirea și îndepărtarea straturilor superioare de piele aflate deasupra arsurilor, fără anestezie.

(…)

Cu privire la susținerea pârâtei, în sensul că infectarea ulterioară a rănii, nu-i este imputabilă, instanța reține că întregul complex cauzal a fost generat de acțiunea prepusului pârâtei. Astfel, deși reclamanta a beneficiat de tratament de specialitate, din raportul medical aflat la fila 42 din dosar, rezultă că arsurile respective au asuferit un proces inflamatoriu, fapt ce a necesitat tratamnent cu antibiotic și analgezice puternice.

În mod evident, ca o consecință a durerilor fizice au apărut și suferințele psihice materializate în stări de teamă că vindecarea nu va fi completă și că arsurile vor lăsa urme vizibile pentru toată viața, în depresii, nevroze și somn insuficient, precum și în conștientizarea infirmității fizice temporare și a consecințelor acesteia – compasiunea, perceperea celor din jur, modificări ale condițiilor obișnuite de viață (nu a mai putut desfășura activități casnice, nu a mai putut șofa), fiind nevoită să-și ia concediu medical, toate aceste împrejurări având o rezonanță negativă asupra sa în plan psihic și nu în ultimul rând, în plan afectiv.

(…)

Relativ la daunele morale, așa cum se desprinde atât din doctrină, cât și din practică judiciară în materie, scopul sumei de bani destinate a compensa prejudiciul corporal este acela de a ușura situația victimei, de a atenua consecințele faptei prejudiciabile, de a o face să revin la starea de echilibru.

Suportul acordării de despăgubiri pentru daunele morale provocate ca urmare a vătămării corporale rezidă în ideea de compensare. Prin acordarea de despăgubiri într-un cuantum adecvat, vătămarea și suferința provocate, chiar dacă nu pot fi suprimate, respectiv șterse din memoria afectivă a victimei, pot fi într-o anumită măsură aplanate, astfel încât i se poate oferi persoanei prejudiciate o satisfacție compensatorie.

De aceea, este necesară o analiză in concreto și subiectivă a existenței și întinderii prejudiciului, o determinare riguroasă, adecvată implicând unele cercetări referitoare la personalitatea și psihologia victimei, în raport cu mediul social, familial, profesional, cu principiile etice ale timpului și societății. În vederea stabilirii reparației morale, se vor lua în considerare criterii referitoare la consecințele suferite pe plan psihic, expunerea publică, sentimentul de frustrare accentuată creat reclamatei, durerea resimțită de aceasta.

Având în vedere prejudiciul moral suferit de reclamantă, instanța apreciază că toate criteriile arătate trebuie subordonate conotației aprecierii rezonabile, pe o bază echitabilă, corespunzătoare prejudiciului real și efectiv produs, astfel încât să nu se ajungă la o îmbogățire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale. Astfel, statuând în echitate, instanța apreciază că suma solicitată de reclamantă este disproporționat de mare, astfel încât acordarea unor daune morale într-un cuantum de  46.500 lei la data plății reprezintă o reparație echitabilă suficientă a prejudiciului moral suferit de reclamantă.

Pentru a reține aceasta, instanța are în vedere suferința fizică resimțită ca urmare a vătămării sale și provocarea de leziuni ce au necesitat îngrijiri medicale, starea de neputință, suferințele morale, disconfortul produs de necesitatea prezentării sale la unități spitalicești în vederea consultării, a administrării tratamentului, precum și prezentarea la Institutul Național de Medicină Legală „M___ Minovici”,consecințele acestora asupra activității profesionale, dar și de restrângerea firească a sferei activităților cotidiene, pe perioada recuperării.

Astfel în Raportul de Evaluare Psihologică Individuală, s-a reținut că pacienta prezintă o fragilizare a EU-lui precum și o tulburare de personalitate generalizată, cu fixare pe fobia de zbor, iar în context clinic apar semnele unui posibil atac de panică la încercarea de imaginare a unui zbor cu avionul: creșterea ritmului cardiac, senzația de sufocare, transpirație, stare de rău.

În urma ședințelor de terapie precum și a administrării Inventarului de anxietate B s-au relevat următoarele aspecte: fobie de zbor accentuată de evenimentul traumatic suferit, manifestat inițial prin refuzul categoric de a mai călători cu avionul către orice destinație; teama de accidente aviatice, în subsidiar aflându-se teama de moarte; teama că incidentul s-ar putea repeta; angoasa de pierdere și moarte; vise recurente de prăbușire în gol; claustrofobie; tulburare de stres posttraumatic manifestată prin stări de rău (nu a răspuns la desensibilizarea in vitro din cauza sentimentelor exacerbate de teamă la gândul posibilității de a se urca în avion).

Concluzia psihologului a fost – anxietate generalizată cu fixare pe evenimentul traumatic suferit – fobie specifică (de zbor),recomandându-se continuarea terapiei.

De asemenea, instanța constată că și cerința raportului de cauzalitate între prejudiciu și fapta ilicită este îndeplinită în cauză, întrucât prejudiciul produs a fost provocat de fapta ilicită a a prepusului pârâtei.

Față de cele de mai sus, și cerința vinovăției  prepusului pârâtei este de necontestat, după cum rezultă din coroborarea probelor administrate în prezenta cauză.

Raportul de prepușenie dintre doamna M R și pârâtă este dovedit atât de procesul verbal întocmit la data de 12.02.2017, cât și de adresa nr. 3985/13.04.2017.

Fapta ilicită a fost săvârșită de către prepus în legătură cu atribuțiile încredințate de comitent, așa cum rezultă din împrejurarea că doamna M R era membră a echipajului nr. 4 din cadrul pârâtei, calitate în care aceasta a manipulat căruciori cu băuturi în timpul zborului, calitate dovedită de procesul verbal întocmit la data de 12.02.2017.

Pe de altă parte, instanța apreciază că suma solicitată de reclamantă de 150.000 lei (aproximativ 30.000 euro) este disproporționat de mare, astfel încât acordarea unor daune morale într-un cuantum de 46500 lei reprezintă o reparație echitabilă suficientă a prejudiciului moral suferit de reclamantă

Față de cele arătate, în temeiul art. 1373 alin. 1 raportat la art. 1357 alin. 1 C.civ, urmează să dospună admiterea în parte a cererii de chemare în judecată și să dispună obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de 46500 lei cu titlu de daune morale, pentru vătămaea corporală, urmare a evenimentului din data de 12.02.2017.

În ceea ce privește capătul de cerere privind obligarea pârâtei la plata sumei de 2000 de lei cu titlu de daune morale, instanța ia act că acest capăt de cerere a rămas fără obiect, ca urnare a plății efectuate de către pârâtă.

Având în vedere soluția pronunțată, în temeiul art. 453 C.pr.civ, va dispune obligarea pârâtei să plătească reclamantei suma de 7617,57 lei din care suma de 2000  lei reprezintă taxă judiciară de timbru afentă capătului de cerere privind daunele morale, proporțional cu pretențiile admise, suma de 145 lei reprezintă taxă de timbru aferentă capătului de cerere privind daunele materiale, iar suma de 5472,57 lei reprezintă onorariu de avocat.

Chiar și în condițiile în care pârâta a recunoscut pretențiile materiale în cuantum de 2000 lei, la primul termen, ulterior depunerii cererii modificatoare, instanța a procedat la obligarea pârâtei la plata taxei de timbru corespunzătoare, având în vedere că aceasta este de drept în întârziere.”

(Judecătoria Sectorului 1 București, sentința civilă 1645/16.03.2018)

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image