Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

Ai de recuperat bani? Vezi cum poți să o faci rapid!

Ce este ordonanța de plată?

Intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă din 15 februarie 2013 a reprezentat o reuşită marcantă, decurgând din nevoia de unificare a practicii judecătoreşti, de lămurire a normelor de drept procesual civil şi de combatere a carenţelor subliniate de doctrina şi literatura de specialitate, precum şi a celor desprinse din practică.

În ceea ce priveşte multiplele inovaţii aduse de noul act normativ, Cartea a IV-a, intitulată „Proceduri speciale”, reglementează cu titlu de premieră absolută prin Titlul IX Procedura ordonanţei de plată (art. 1013 – 1024), în scopul accelerării obţinerii unui titlu executoriu împotriva unui debitor şi, în consecinţă, a satisfacerii cu celeritate mai sporită a creanţelor astfel recunoscute prin intermediul executării directe sau silite.

Curs online GDPR

Premergător intrării în vigoare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, sediul materiei se regăsea în cuprinsul dispoziţiilor O.G. nr. 5/2001 privind procedura somaţiei de plată, iar ulterior, şi în cuprinsul O.U.G. nr. 119/2007, act normativ incident numai în cazul obligaţiilor de plată rezultate din contracte încheiate între profesionişti.

Având în vedere prevederile art. 249 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene ce reglementează efectul direct, O.U.G. nr. 119/2007 a transpus în legislaţia internă dispoziţiile Directivei 2000/35/CE a Parlamentului şi a Consiliului Uniunii Europene, privind combaterea întârzierii plăţilor în tranzacţiile comerciale, în vigoare la nivel european.

Ambele ordonanţe ale Guvernului au fost abrogate la data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, şi, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 76/2012[5] pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, prevederile titlului IX vizând Procedura ordonanţei de plată au fost sau nu aplicabile în raport de principiul general al momentului la care a fost înaintată cererea de emitere a ordonanţei de plată, în raport de data intrării în vigoare a noului act normativ, respectiv 15 februarie 2013.

În acest sens, cererile înregistrate înainte de această din urmă dată au rămas supuse legii vechi, chiar dacă, fiind depuse la poştă, unităţi militare sau locuri de deţinere înainte de data intrării în vigoare a Codului de procedură civilă, au fost înregistrate la instanţele de judecată ulterior acestei date.

De asemenea, în vigoare în momentul de faţă este şi Legea nr. 72/2013[6] privind măsurile pentru combaterea întârzierii în executarea obligaţiilor de plată a unor sume de bani rezultând din contracte încheiate între profesionişti şi între aceştia şi autorităţi contractante. Actul normativ conţine majoritatea normelor de drept material aplicabile în materie şi transpune pe plan intern prevederile Directivei 2011/7/UE a Parlamentului şi a Consiliului Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene din data de 23.02.2011, text ce modifică, actualizează şi reformează conţinutul Directivei 2000/35/CE[7], în conformitate cu nevoile de actualitate ale pieţei, ale operatorilor economici şi ale instanţelor de judecată competente şi învestite cu soluţionarea cererilor decurgând din actele normative citate.

În privinţa normelor de drept procesual incidente, Legea nr. 72/2013 face trimitere de asemenea, prin dispoziţiile art. 16, la prevederile cuprinse în Titlul IX al Codului de procedură civilă, art. 1013 – 1024, privind procedura ordonanţei de plată.

Pe scurt: Începând cu anul 2013, când a intrat în vigoare Noul Cod de Procedură Civilă, persoanele au la dispoziție o modalitate mult mai rapidă de recuperat sumele datorate de la persoanele cu care au încheiat raporturi comerciale. Astfel, se economisește timp în instanță (procedura durează complet cam 4-6 luni), hotărârea instanței se poate pune repede în executare și creditor își recuperează mult mai repede banii (față de 2-3 ani cât era până la acest moment).

Procedura, fiind una specială și accelerată, nu se aplică tuturor disputelor având ca obiect sume de bani, ci trebuie îndeplinite anumite condiții speciale, pe care le vom vedea mai jos.

Condițiile necesare pentru a introduce o cerere de ordonanță de plată

Am ajuns în situația în care ai relații comerciale cu cineva care nu-ți plătește. Inițial, încerci să rezolvi situația în mod amiabil, trimițând e-mailuri, telefoane și alte tipuri de notificări informale. Pentru că nu primești un răspuns, dar totuși îți vrei banii înapoi, trebuie să parcurgi o procedură (destul de ușoară).

Comunicarea somației către debitor

Pasul 1. Comunici somația de notificare către debitor.
Comunicarea somației se face în 2 modalități:
a) prin intermediul executorului judecătoresc sau
b) prin intermediul unei scrisori recomandate cu confirmare de primire (sfatul nostru este să atașezi și o notă de inventar cu documentele cuprinse în această somație, pentru a dovedi mai ușor în instanță documentele transmise).

! Este foarte importantă confirmarea de primire a scrisorii, întrucât debitorul are 15 zile la dispoziție (fără a se include prima și ultima, prin urmare vorbim de 17 zile, iar dacă ultima zi pică într-o zi nelucrătoare, fie că vorbim de week-end sau sărbători legale atunci termenul se va prelungi până în prima zi lucrătoare) pentru a efectua plata.

Sfaturile noastre:
(1) îți recomandăm că în cadrul acestei somații să explici cât mai detaliat raporturile contractuale (adică de unde provine suma datorată), termenul la care trebuia datorată suma și eventual să atașezi și dovezi (facturi).
(2) în cazul persoanelor juridice, recomandarea noastră este să scoți un certificat constatator de la Registrul Comerțului pe care să-l atașezi la somație, pentru a face dovada ca ai comunicat somația la sediul social oficial)

Demararea procedurii recuperării sumelor la instanța de judecată

Pasul 2. Demararea procedurii propriu-zise

În cazul mai puțin fericit în care debitorul nu se sperie și, prin urmare, nu plătește în termenul de 15 zile menționat anterior, va trebui demarată oficial procedura de recuperare a sumelor datorate.

Ce trebuie să cuprindă această cerere?

Potrivit art. 1017 alin. (1) din Codul de procedura civila coroborat cu art. 194 din acelasi cod, cererea adresată instanței trebuie să cuprindă următoarele:

  • numele si prenumele, precum si domiciliul sau, dupa caz, denumirea si sediul creditorului;
  • numele si prenumele, codul numeric personal, daca este cunoscut, si domiciliul debitorului persoana fizica, iar in cazul debitorului persoana juridica, denumirea si sediul, precum si, dupa caz, daca sunt cunoscute, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in registrul comertului ori de inscriere in registrul persoanelor juridice si contul bancar (în cazul persoanelor juridice, recomandarea noastră este să scoți un certificat constatator de la Registrul Comerțului pe care să-l atașezi la cerere, pentru ca instanța să comunice cererea la sediul social oficial);
  • suma ce reprezinta obiectul creantei, temeiul de fapt si de drept al obligatiei de plata, perioada la care se refera acestea (altfel zis, suma pe care o ceri, de unde apare suma asta – cum ar fi un contract în baza căruia s-a executat un serviciu și nu s-a plătit și perioada pentru care suma este datorată);
  • termenul la care trebuia facuta plata si orice element necesar pentru determinarea datoriei (contract, facturi etc.);
  • suma ce reprezinta dobanzile aferente sau alte despagubiri ce se cuvin creditorului, potrivit legii (dacă dobânzile/penalitățile nu sunt prevăzute în contract, se vor calcula conform temeiului general și al dobânzii de referință BNR);
  • semnătura creditorului (adică a persoanei care solicită suma sau a persoanei împuternicite de aceasta/reprezentantul legal al societății – administratorul).

Atenție!
(1) Trebuie să mai atașezi la cerere și dovada transmiterii somației potrivit punctului 1 de mai sus. Dacă nu o atașezi, cererea adresată instanței se va respinge.
(2) Cererea + actele anexate se epun in copie in atatea exemplare cate parti sunt, plus unul pentru instanta (adică dacă trebuie să recuperezi sume de la două persoane prin același contract, vei depune documentele în copie certificată conform cu originalul în 3 exemplare).

Taxele pentru introducerea cererii de recuperare

Așa cum spuneam, este o procedură rapidă, specială. Nu avem taxe raportate la valoare, ci o sumă fixă de 200 lei.

Totuși, dacă creditorul ”câștigă”, va recupera această sumă, precum și toate celelalte cheltuieli de judecată (executări, deplasări, onorarii avocațiale, taxe poștale de la debitor, cu condiția să nu uite să le ceară în mod expres – nu se acordă automat din oficiu).

Unde se depune?

Cererea se depune la instanța competentă să judece procedura în temeiul dreptului comun, respectiv la sediul debitorului (judecătorie/tribunal de cele mai multe ori, în funcție de suma cerută).

Cum se judecă?

Curs online pentru a deveni DPO

Pasul 1. Instanța verifică că sunt îndeplinite condițiile de mai sus.

Dacă nu sunt îndeplinite condițiile, va pune în vedere creditorului să mai depună alte documente necesare sau să facă alte proceduri pentru ca cererea să fie considerată completă (este etapa regularizării).

Dacă sunt îndeplinite condițiile de la bun început, trecem direct la pasul 2.

Pasul 2. Instanța comunică cererea către debitor

Instanța comunică cererea printr-o citație debitorului cu cel puțin 10 zile inaintea termenului de judecata. Această citație va fi însotiță de cererea debitorului + documentele anexate.

Totodată, trebuie să avem în vedere că debitorul are obligația de a răspunde acestei cereri printr-o întâmpinare, care va fi depusă la dosarul cauzei (sau transmisă prin intermediul serviciilor poștale/curierat/fax) cu cel putin 3 zile inaintea termenului de judecata. Este foarte important de reținut că dacă debitorul nu depune întâmpinare, instanța poate considera lipsa acesteia ca o recunoastere a pretentiilor creditorului.

Pentru că ne aflăm în prezența unei proceduri speciale, întâmpinarea nu va fi comunicată celeilalte părți, ci se va consulta la dosarul cauzei (în cazul în care întâmpinarea este stufoasă, creditorul poate cere instanței acordarea unui nou termen de judecată pentru analiza documentelor).

De reflectat:
(1) Sintagma ”poate considera o recunoastere a pretentiilor creditorului”` stabileste o simpla prezumtie lasata la aprecierea instantei care, coroborata cu celelalte imprejurari ale cauzei poate determina o asemenea concluzie, ori dimpotriva, poate determina rasturnarea prezumtiei de recunoastere (altfel spus, nu înseamnă că dacă debitorul nu depune întâmpinare automat instanța de judecată va da câștig de cauză creditorului).

(2) În ceea ce privește necomunicarea întâmpinării către celelalte părți, Curtea Constitutionala a Romaniei a fost sesizata cu o exceptie de neconstitutonalitate, privind imposibilitatea reclamantului-creditor din procedura ordonantei de plata de a lua la cunostinta apararile pe care paratul-debitor le-a facut prin intampinare. In urma verificarilor efectuate, Curtea a constatat ca reglementarea privind ordonanta de plata se aplica tuturor celor aflati in situatia prevazuta de norma legala si prin urmare nu exista nicio discriminare, aplicabilitatea procedurii speciale fiind una unitara (Decizia Curtii Constitutionale nr. 95/2015).

Situații care pot apărea

Situațiile fericite

Debitorul plătește pe parcursul procedurii. Iar creditorul declară în fața instanței că a primit suma – instanța închide dosarul printr-o hotărâre definitivă.

Părțile se înțeleg pe parcurs. Instanța închide iarăși dosarul printr-o hotărâre de expedient, care e definitivă și constituie titlu executoriu (asta înseamnă că dacă debitorul zice că plătește suma în 2 luni/în 3 rate etc. și nu o face, creditorul se poate duce cu hotărârea la executorul judecătoresc pentru a-și recupera sumele fără vreo altă operațiune).

Situațiile mai puțin fericite

Debitorul contestă creanța și nu sunt necesare alte probe. Adică debitorul zice că nu datorează, instanța îi dă dreptate și respinge cererea.

Trebuie administrate și alte probe. În situația în care (a) debitorul contestă suma sau (b) situația e mai problematică (nu e chiar atât de clar) și necesită administrarea de probe suplimentare, instanța va respinge cererea.
În ambele situații, creditorul poate introduce o cerere în temeiul dreptului comun, caz în care se va taxa la valoare, iar procedura va dura mai mult.

Cât durează?

Situația 1. Debitorul nu contestă prin întâmpinare suma.

În acest caz foarte fericit, ordonanța de plată va fi emisă de instanță în termen de cel mult 45 de zile de la data introducerii cererii de către creditor.

Atenție! În cele 45 zile nu luăm în calcul procedurile prealabile de comunicare a somației, procedurile de regularizare, eventualele termene de amânare pentru studierea/completarea actelor etc. Din practică, o asemenea procedură durează cam 3-4 luni de zile cu totul.

Situația 2. Debitorul contestă prin întâmpinare suma (fie că nu este datorată, fie că este un alt cuantum, fie că instanța nu este competentă etc.).

În acest caz, trebuie să te aștepți să te duci de câteva ori prin instanță. Nu te speria însă, din practică totul se rezolvă cam în 6-8 luni maxim.

Emiterea ordonanței de plată

Situația 1. Instanța constată că cererea este întemeiată și creditorul are dreptul la toată suma.

În acest caz, instanța va emite o ordonanță de plată în care precizează suma + termenul de plată.

Situația 2. Instanța constată că cererea este întemeiată, însă consideră că creditorul are dreptul doar la o parte din sumă.

În acest caz, instanța va emite o ordonanță de plată în care precizează doar această sumă + termenul de plată. Pentru restul sumei, creditorul poate face o cerere pe dreptul comun (taxată la valoare și care durează mai mult).

Cât e termenul de plată?

În ambele situații (plată totală sau parțială) termenul nu va fi mai mic de 10 zile și nici mai mare de 30 zile de la data comunicării ordonanței către părți.

Procedura este asta: instanța se pronunță printr-o minută, redactează apoi ordonanța (care poate dura și 2-3 săptămâni) și apoi o comunică părților. De la momentul comunicării se calculează termenele de mai sus. Altfel spus, cam de când instanța îți dă dreptate, mai pui o lună până vei putea primi suma respectivă.

Dacă părțile sunt prezente, ordonanța se va înmâna acestora, dacă nu se va comunica prin intermediul serviciilor poștale.

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...