Propunere legislativa: Ciclul unei legi – de la idee la promulgare

procedura legislativa

Cine poate face o propunere legislativa?

  1. Oricine dintre noi, ca simpli cetăţeni români. Însă, mai departe de idee, este nevoie de 100.000 de semnături ale romanilor care au domiciliul din cel puţin un sfert din judeţele ţării, (minim 14 judeţe) iar în fiecare din acestea, plus din Bucureşti, trebuie să semneze cel puţin 5.000 de persoane în sprijinul iniţiativei.

 E de reţinut că nu puteţi avea iniţiativă legislativa în probleme fiscale, probleme cu      caracter international sau cu privire la amniştii ori gratieri.

  1. Guvernul. Membrii guvernului pot face iniţiative legislative pe care le vor transmite Parlamentului.
  2. Deputaţii şi senatorii care au fost aleşi de noi, la fiecare 4 ani.
  3. Preşedintele ţării dar doar în cazul legilor de modificare a Constituţiei, la propunerea Guvernului, a cel puţin un sfert din numarul deputaţilor sau senatorilor sau 500.000 de cetăteni din cel putin jumatate din judeţele ţării (minim 21 de judete), şi în fiecare dintrea acestea trebuie strânse cel puţin 20.000 de semnături.

Ce fel de propunere legislativa pot face Guvernul şi parlamentarii?

Propunerile de lege ale Guvernului sunt trimise spre analiză parlamentarilor, care, mai departe, le analizează şi iau o decizie in privinţa lor. Guvernul adopta doar hotărâri şi ordonanţe, simple sau de urgentă.

Aceste acte devin valabile doar după ce sunt publicate în Monitorul Oficial al României.

Parlamentul adoptă  legi constituţionale, legi organice si legi ordinare.

Legile constitutionale sunt cele de revizuire a Constituţiei.

Legile organice pot reglementa urmatoarele:

  1. Sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente.
  2. Organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice.
  3. Statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.
  4. Organizarea şi desfăşurarea referendumului
  5. Organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
  6. Regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război
  7. Regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă
  8. Infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora
  9. Acordarea amnistiei sau a graţierii colective
  10. Statutul funcţionarilor publici
  11. Contenciosul administrativ – Când cetătenii depun plângeri cu privire la acţiunile ilegale ale autorităţilor de stat cum ar fi primărie, minister, consiliul judeţean sau a societăţilor care prestează servicii de interes public.
  12. Organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instantelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi
  13. Regimul juridic general al proprietătii şi al moştenirii
  14. Organizarea generala a învăţămantului
  15. Organizarea administratiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală
  16. Regimul general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele şi protecţia sociala
  17. Statutul minorităţilor din România.
  18. Regimul general al cultelor

Legile ordinare sunt cele care reglementeaza domenii sociale de importantă mai redusa, respectiv cele care nu intra în sfera legilor organice.

Exemplu de lege ordinara (PDF): proiectul de Lege pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.80/2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelanda şi Statele Unite ale Americii, care a fost adoptat de Senat pe 11 martie 2013.

Unii specialisti susţin că împărţirea legi organice/ordinare produce confuzie chiar şi în rândul parlamentarilor, de aceea odata cu modificarea Constituţiei ar trebuie eliminata această clasificare.

 Cum se adopta legile şi hotărârile?

Iniţial proiectele de lege parcurg un traseu complicat fie în Camera Deputaţilor sau la Senat. Sunt discutate de parlamentarii care fac parte din comisiile de specialitate, dupa care se acordă in plen vot pe articole.

Cel mai important vot este cel pe proiectul final de lege, dupa ce a fost dat votul pe toate articolele care o compun.

  1. Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor Parlamentului, (Camera Deputaţilor şi Senat) se adopta cu votul majorităţii membrilor fiecarei Camere
  2. Legile ordinare şi hotărârile se adopta cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Camera
  3. La cererea Guvernului sau din proprie iniţiativă, Parlamentul poate adopta proiecte de legi sau propuneri legislative cu procedura de urgenta, stabilită potrivit regulamentului fiecărei Camere

Dupa vot, daca este aprobată, legea trebuie promulgată.

Cum se face promulgarea legii?

  1. Dupa votul din Parlament legea se trimite, spre promulgare, preşedintelui României. Promulgarea legii se face în termen de cel mult 20 de zile de la primire
  2. Înainte de promulgare, preşedintele poate cere Parlamentului, o singura data, reexaminarea legii.
  3. Dacă preşedintele a cerut reexaminarea legii sau dacă s-a cerut verificarea constituţionalităţii ei, la Curtea Constituţională, promulgarea legii se face în cel mult 10 zile de la primirea legii adoptate dupa reexaminare sau de la primirea deciziei Curtii Constituţionale, prin care i s-a confirmat constituţionalitatea.

Când intră în vigoare o lege?

Dacă preşedintele promulgă legea, ea trebuie publicată în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o data ulterioara prevăzuta în textul legii.

Ce trebuie să mai stiţi?

Există şi un Consiliu Legislativ care este organ consultativ de specialitate al Parlamentului. Consiliul Legislativ avizează proiectele de acte normative care aduc coerenţa în întreaga legislaţie şi ţine evidenţa oficiala a legislaţiei României.

In concluzie

Procesul de adoptare a unei legi este complicat şi de multe ori la forma iniţială se fac modificări sau alte completări necesare.