Ridesharing: Proiectul de lege privind serviciile de transport alternativ

transport alternativ

Așa cum am arătat în ultimul nostru articol pe aceasta temă, serviciile de ridesharing precum Uber sau Taxify reprezintă o problemă de actualitate în România. Reprezentanții transportului public au cerut în repetate rânduri o reglementare mai strictă pentru șoferii de Uber. Guvernul a răspuns printr-un proiect de OUG în baza căruia șoferii de Uber riscă să fie amendați cu între 1000 și 5000 de lei, de câte ori sunt prinși că desfășoară servicii de transport alternativ.

Una dintre metodele de soluționare echitabilă a acestui conflict este o propunere legislativă introdusă la sfârșitul anului trecut, intitulată “Legea privind activitățile de transport alternativ cu un șofer VTS”, care a trecut luni de votul favorabil al Senatului și a fost trimisă la Camera Deputaților în vederea dezbaterii și a votului final. Aceasta stabilește atât obligațiile pe care operatorii – Uber, Taxify, etc – le au față de statul român, cât și cerințele de care șoferii trebuie să țină cont pentru a putea presta în mod legal servicii de transport alternativ.

Care sunt condițiile care trebuie îndeplinite de către șoferi?

Șoferul VTS trebuie:

  • să aibă cel puțin 21 de ani
  • să aibă permis de conducere de categoria B de cel puțin 2 ani
  • să dețină un certificat de atestare profesională emis de către Autoritatea Română Rutieră
  • să nu fi fost condamnat pentru anumite infracțiuni, precum cele contra siguranței pe drumurile publice, contra patrimoniului sau cele privind traficul și consumul de droguri.

Odată îndeplinite condițiile, aceștia urmează să depună cererea alături de documentația necesară în vederea obținerii unei autorizații eliberate de “autoritatea de autorizare din cadrul primăriei de pe raza administrativ-teritorială în care șoferul își are domiciliul”. Pentru fiecare autoturism utilizat în activitatea de transport alternativ, aceștia vor avea nevoie de o copie conformă a autorizației. De asemenea, șoferii trebuie să plătească anual câte 15% din salariul brut pe economie către trezoreria consiliului local a localității unde își au domiciliul, pentru fiecare copie obținută (adică pentru fiecare autoturism folosit în acest scop). Atât copia autorizației, cât și o copie a contractului cu operatorul fac parte din documentele care trebuie să se găsească asupra șoferilor VTS în timpul curselor.

Veniturile șoferilor ce realizează servicii de transport alternativ vor fi impozitate în conformitate cu dispozițiile Legii nr.277/2015 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare.

Dincolo de aceste condiții, proiectul de lege impune șoferilor noi reguli de conduită în timpul călătoriei, cum ar fi interzicerea solicitării sumelor de bani suplimentare costului cursei afișat pe platforma digitală.

Ce condiții trebuie să îndeplinească autoturismele pentru a fi utilizate în cadrul serviciului de transport alternativ?

Autovehiculele nu pot avea o vechime mai mare de 15 ani la data efectuării cursei. În schimb, acestea trebuie:

  • să aibă între 4 și 9 locuri
  • să aibă inspecția tehnică periodică(ITP) realizată la fiecare 12 luni
  • să fie conforme din punct de vedere tehnic cu prevederile în vigoare privind circulația pe drumurile publice
  • să dețină copia conformă a autorizației pentru transport alternativ
  • să afișeze pe parbriz un ecuson care să conțină textul “VTS”, numărul de înmatriculare al autoturismului și denumirea platformei care a emis ecusonul.

Care sunt condițiile care trebuie îndeplinite de companiile de ridesharing?

Conform noului proiect de lege, companiile de ridesharing trebuie să fie autorizate de către Ministerul Transporturilor, plătind o taxa anuală de autorizare în valoare de 50.000 de lei. De asemenea, așa cum am arătat mai sus, șoferii înscriși trebuie să se conformeze unor condiții mult mai stricte, prin urmare companiile de ridesharing au datoria să acorde accesul pe platformă numai șoferilor care respectă dispozițiile proiectului de lege și să verifice periodic datele șoferilor. În baza autorizației pe care o primesc șoferii, companiile trebuie să elibereze ecusonul cu textul “VTS” care urmează să fie afișat la vedere pe mașină. Față de clienți, aceștia au obligația să asigure emiterea unui “document electronic care să arate tipul și valoarea tranzacției efectuate”, care va fi asimilat unei chitanțe fiscale.

Care sunt sancțiunile?

Nerespectarea de către Uber a condițiilor impuse prin proiectul de lege va atrage răspunderea contravențională și este sancționată cu amenzi în valoare de între 5000 și 50.000 de lei.

Realizarea de către șoferi a serviciilor de transport alternativ fără să respecte condițiile prevăzute atrage, de asemenea, răspunderea contravențională și este sancționată cu o amendă în valoare de 10.000 de lei. Mai mult, vor fi eliminați de pe platforma digitală șoferii care încalcă aceasta lege de 3 ori în decursul a 6 luni, precum și cei care depășesc cu 20 de km/h viteza regulamentară de deplasare sau care conduc sub influența băuturilor alcoolice.

Concluzia – ce urmează?

Deși actualul proiect de lege pare să impună multe limitări și sancțiuni, în baza unor noi reguli care nu sunt, încă, foarte clare, șoferii de Uber nu trebuie să fie descurajați, întrucât proiectul trebuie mai întâi să fie dezbătut la Camera Deputaților și să primească votul final înainte de a putea intra în vigoare. Așadar, proiectul este încă susceptibil de a fi schimbat.

Una peste alta, proiectul de lege soluționează o problemă de actualitate pentru șoferii din România și permite existența echitabilă și legală a serviciilor de taximetrie și de ridesharing, deopotrivă.

UPDATE: Proiectul de lege a suferit schimbări în varianta adoptată de Senat. Astfel, drepturile și obligațiile șoferilor VTS se modifică, după cum urmează:

Șoferul trebuie, pe lângă condițiile menționate mai sus:

  • să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea unui asemenea serviciu;
  • să nu fi  avut suspendată exercitarea dreptului de a conduce în ultimii 5 ani pentru conducerea sub influenţa băuturilor alcoolice sau a substanţelor psihoactive sau nu a fost implicată în accidente rutiere soldate, din culpa sa, cu decesul sau rănirea uneia sau mai multor persoane.

În privința veniturilor obținute de șoferi, se adaugă următorul alineat:

  • In cazul în care se încasează direct de la pasager, integral sau parţial, cu numerar sau prin utilizarea cârdurilor de credit/debit sau a substitutelor de numerar, contravaloarea serviciului prestat, operatorul de transport alternativ are obligaţia de a utiliza aparat de marcat electronic fiscal, în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de a emite şi înmâna bon fiscal pasagerului, precum şi de a emite factură la solicitarea acestuia.

Condițiile privind autoturismul folosit se modifică astfel:

  • să aibă o vechime maximă de 10 ani de la data fabricaţiei;
  • să aibă inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni;
  • la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei;

Conducătorul auto va trebui să aibă, pe lângă documentele prevăzute prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, următoarele documente organului de control rutier:

  • asigurarea de răspundere civilă legală;
  • asigurarea pentru persoane şi bunurile acestora;
  • copia tipărită a contractului încheiat între operator şi conducător auto
  • copia autorizaţiei pentru transport alternativ

Sancțiunile pentru nerespectarea condițiilor prevăzute de lege se modifică în felul următor:

  • prestarea de servicii de transport alternativ de către o persoană fizică sau juridică, în lipsa unei autorizaţii valabile, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de 5% din cifra de afaceri anuale realizată pe teritoriul României precum şi cu interzicerea desfăşurării de activităţi economice  prin intermediul unor programe software pentru o perioadă de 2 ani de la data aplicării sancţiunii
  •  se sancţionează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, următoarele fapte ale conducătorului auto:
    a) solicitarea de sume de bani suplimentare costului cursei afişat pe platforma digitală;
    b) neinformarea la timp a operatorului cu privire la modificarea oricăror informaţii cu privire la persoana sa ori a autovehiculului utilizat, depuse la operator în scopul admiterii sale pe platforma digitală;
    c) efectuarea unei curse cu un alt autovehicul decât cel autorizat pe platforma digitală;
    d) lipsa de la bordul autovehiculului a documentelor cerute de lege, precum şi lipsa de pe parbrizul ori luneta autovehiculului a ecusoanelor „VTS”, ce identifică transportul alternativ;
    e) efectuarea unei curse fără deţinerea unui certificat de atestare profesională emis de Autoritatea Română Rutieră – A.R.R

 

 

Total
10
Shares
Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *