Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

Poate un urmas al unui cuplu gay sa beneficieze de pensie de urmas?

 

Manual complet implementare GDPR

1. Numărul cauzei
C-443/15 din 24.11.2016
2. Părțile
David L. Parris

împotriva

Trinity College Dublin,

Higher Education Authority,

Department of Public Expenditure and Reform,

Department of Education and Skills

3. Cuvinte-cheie
Trimitere preliminară – Egalitate de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă – Directiva 2000/78/CE – Articolul 2 – Interzicerea discriminării pe motive de orientare sexuală și de vârstă – Sistem național de pensii – Plata unei pensii de urmaș partenerului civil – Condiție – Încheierea parteneriatului înaintea celei de a șaizecea aniversări a persoanei afiliate la sistemul menționat – Uniune civilă – Imposibilitate în statul membru în cauză anterior anului 2010 – Relație durabilă dovedită – Articolul 6 alineatul (2) – Justificarea unui tratament diferențiat pe motive de vârstă
4. Cadrul juridic UE
Directiva 2000/78, potrivit articolului 1, are ca obiectiv combaterea discriminărilor pe motive de apartenenta religioasa sau convingeri, handicap, vârsta, orientare sexuala, pentru a putea pune in aplicare principiul egalității de tratament.

Articolul 2 din aceeași directiva definește principiul egalității de tratament mai sus menționat ca fiind absența oricărei discriminări directe (care se poate produce atunci când o persoana este tratata ȋntr-un mod mai puțin favorabil decât este tratată, într-o situație asemănătoare, o alta persoană) sau indirecte (atunci când o dispoziție, un criteriu sau o practică aparent neutră poate avea drept consecință un dezavantaj special pentru persoane de o anumită religie sau cu anumite convingeri, cu un anumit handicap, de o anumită vârstă sau de o anumită orientare sexuală, în raport cu altă persoană), bazate pe unul dintre motivele menționate in articolul 1.

Prezenta directivă se aplica tuturor persoanelor, atât din sectorul public, cat si din cel privat, inclusiv organismelor publice, în ceea ce privește condițiile de încadrare și de munca, fiind cuprinse aici și condițiile de concediere și remunerare.

5. Cadrul juridic național
In ceea ce privește dreptul național, exista prevederi în Codul Muncii, dar și în legea 48/2002 conform cărora discriminarea unei persoane, atât in cadrul relațiilor de muncă cât și în viața cotidiană pe motivul că aparține unei anumite rase, naționalități, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, constituie contravenție, și deci este interzisă.

Conform articolului 2, cap I din OG 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicata in 2014, prin care a fost transpusa Directiva 2000/78/CE, discriminarea constă în orice modalitate prin care drepturile și libertățile omului sunt îngrădite.

Discriminarea indirectă, faptele și actele de excludere, deosebire, restricție sau preferință întemeiată pe criterii de rasă, naționalitate, etnie, religie, categorie socială sau a unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a persoanei respective este interzisă conform articolului 5, capitolul 2, Titlul1 din Codul Muncii.

In ceea ce privește legislația naționala in situația plații pensiilor către urmașii partenerului civil, potrivit Legii pensiilor, secțiunea 5, pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii. Soțul supraviețuitor are drept de pensie de urmaș daca durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani, existând doar doua excepții prezente în art.86.

6. Situația de fapt
Domnul Parris, are dublă cetățenie irlandeză și britanică. El are de peste 30 de ani o relație stabilă cu partenerul său de același sex.

În cursul anului 1972, domnul Parris a fost recrutat de Trinity College Dublin, în calitate de lector. În temeiul contractului său de muncă, a fost admis, în luna octombrie 1972, în calitate de persoană afiliată necontribuabilă, în cadrul unui sistem de pensii administrat de Trinity College Dublin. Acest sistem nu a permis afilierea unor noi persoane de la 31 ianuarie 2005.

La 21 decembrie 2005, a devenit posibilă încheierea unui parteneriat civil în Regatul Unit în temeiul Legii privind parteneriatul civil. La 21 aprilie 2009, când avea 63 de ani, domnul Parris a înregistrat un parteneriat în acest stat membru. La acea dată, nicio dispoziție din dreptul irlandez nu permitea recunoașterea în Irlanda a parteneriatului civil al domnului Parris.

La 3 decembrie 2009, fondul de pensii al Trinity College Dublin a fost transferat la National Treasury Management Agency (NTMA, Irlanda). Din luna ianuarie 2010, toate datoriile sistemului de pensii în cauză sunt plătite din resurse de stat.

La 25 ianuarie 2010, domnul Parris a solicitat și a obținut o opțiune care i a permis să beneficieze de o pensionare anticipată, fără costuri suplimentare pentru prestator, începând cu data de 31 decembrie 2010, cu toate că era îndreptățit conform contractului să își păstreze locul de muncă care îi dădea dreptul la pensie până la 30 septembrie 2013.  La 19 iulie 2010, Legea privind parteneriatele civile a fost adoptată în Irlanda.

La 17 septembrie 2010, domnul Parris a sesizat Trinity College Dublin cu o cerere vizând obținerea de către partenerul său civil a beneficiului unei pensii de urmaș, la decesul său. Această cerere a fost respinsă prin decizia din 15 noiembrie 2010. La 20 decembrie 2010, el a introdus o cale de atac împotriva respectivei decizii la Autoritatea pentru Învățământul Superior, iar la 31 decembrie 2010, domnul Parris a ieșit la pensie. De asemenea, Legea privind parteneriatele civile a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2011.

La 12 ianuarie 2011, parteneriatul civil britanic al domnului Parris a fost recunoscut în dreptul irlandez, ca urmare a elaborării ordinului ministerial impus prin Decretul nr. 649/2010.

Prin decizia din 17 mai 2011, Autoritatea pentru Învățământul Superior a confirmat decizia adoptată de Trinity College Dublin. Această autoritate a constatat în special că domnul Parris a ieșit la pensie înainte de recunoașterea parteneriatului său civil de statul irlandez și că, pe de altă parte, normele aplicabile de către Trinity College Dublin exclud plata unei pensii de urmaș în cazul în care persoana afiliată s a căsătorit sau a încheiat un parteneriat civil după vârsta de 60 de ani. Domnul Parris a formulat atunci o acțiune împotriva Trinity College Dublin, a Autorității pentru Învățământul Superior, a Departamentului privind Cheltuielile Publice și Reforma și a Departamentului privind Educația și Competențele în fața Equality Tribunal (Tribunalul pentru Egalitate, Irlanda), susținând că a fost discriminat direct sau indirect de pârâtele din litigiul principal, cu încălcarea Legii din 1990, pe motive de vârstă și de orientare sexuală. Întrucât această acțiune a fost respinsă de Equality Tribunal (Tribunalul pentru Egalitate), domnul Parris a declarat apel la Labour Court (Tribunalul pentru Litigii de Muncă, Irlanda).

7. Întrebarea preliminară adresată
Tribunalul pentru Litigii de Muncă a hotărât să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1)      Constituie discriminare pe motive de orientare sexuală, contrară articolului 2 din Directiva 2000/78, aplicarea unei reguli prevăzute de un sistem de pensii ocupaționale potrivit căreia plata pensiei de urmaș către partenerul civil supraviețuitor al unei persoane afiliate la sistemul respectiv, după decesul acesteia din urmă, este condiționată de cerința ca persoana afiliată și partenerul său civil să își înregistreze parteneriatul civil înainte ca persoana afiliată să împlinească vârsta de 60 de ani, în contextul în care dreptul național nu le‑a permis să înregistreze un parteneriat civil decât după ce persoana afiliată a împlinit vârsta de 60 de ani și în care persoana afiliată și partenerul său civil se angajaseră într‑o uniune consensuală înaintea acestei date?

2)      În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, constituie discriminare pe motive de vârstă, contrară articolului 2 coroborat cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2000/78/CE, faptul că un asigurător din cadrul unui sistem de pensii ocupaționale condiționează dreptul la pensie de urmaș al unui partener civil supraviețuitor al unei persoane afiliate la sistemul respectiv, după decesul acesteia din urmă, de cerința ca persoana afiliată și partenerul său civil să fi încheiat un parteneriat civil înainte ca persoana afiliată să împlinească vârsta de 60 de ani, în condițiile în care:

a)      prevederea referitoare la vârsta la care o persoană afiliată trebuie să fi încheiat un parteneriat civil nu constituie un criteriu folosit la calculele actuariale și în care

b)      dreptul național nu le‑a permis persoanei afiliate și partenerului său civil să încheie un parteneriat civil înainte ca persoana afiliată să împlinească vârsta de 60 de ani, precum și în condițiile în care persoana afiliată și partenerul său se angajaseră într‑o uniune consensuală înaintea acestei date?

3)      În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare, ar exista o discriminare contrară articolului 2 coroborat cu articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2000/78/CE dacă limitarea dreptului la prestații în cadrul unui sistem de pensii ocupaționale, descrisă fie la prima, fie la a doua întrebare, ar decurge din efectul combinat al criteriilor vârstei și orientării sexuale ale unei persoane afiliate la sistemul de pensii?”

8. Reținerile Curții

1)      Articolul 2 din Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă trebuie interpretat în sensul că o reglementare națională care, în cadrul unui sistem de pensii ocupaționale, subordonează dreptul partenerilor civili supraviețuitori ai persoanelor afiliate de a beneficia de o pensie de urmaș condiției ca parteneriatul civil să fi fost încheiat înainte ca persoana afiliată să fi împlinit 60 de ani, cu toate că dreptul național nu permitea persoanei afiliate în cauză să încheie un parteneriat civil înainte de a atinge această limită de vârstă, nu constituie o discriminare pe motive de orientare sexuală.

2)      Articolul 2 și articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2000/78 trebuie interpretate în sensul că o reglementare națională precum cea în discuție în litigiul principal, care, în cadrul unui sistem de pensii ocupaționale, subordonează dreptul partenerilor civili supraviețuitori ai persoanelor afiliate de a beneficia de o pensie de urmaș condiției ca parteneriatul civil să fi fost încheiat înainte ca persoana afiliată să fi împlinit 60 de ani, cu toate că dreptul național nu permitea persoanei afiliate în cauză să încheie un parteneriat civil înainte de a atinge această limită de vârstă, nu constituie o discriminare pe motive de vârstă.

3)      Articolul 2 și articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2000/78 trebuie interpretate în sensul că o reglementare națională precum cea în discuție în litigiul principal nu este susceptibilă să instituie o discriminare bazată pe efectul combinat al orientării sexuale și al vârstei în cazul în care această reglementare nu constituie o discriminare nici pe motive de orientare sexuală, nici pe motive de vârstă, privite în mod izolat.

9. Decizia Curții
In concluzie, Curtea respinge apelul formulat de domnul Parris și constată că articolul 2 și articolul 6 alineatul (2) din Directiva 2000/78/CE nu constituie o discriminare pe motive de orientare sexuală sau pe motive de vârstă.
10. Link
Cauza poate fi accesata AICI.
11. Articole legislație națională incidente în speță
•           Legea nr. 48 din 2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare

•           Codul muncii- Titlul 1, capitolul 2

•           Legea nr. 142/2016- modificarea Legii Pensiilor 263/2010

•           Legea nr. 17 din 6 martie 2000

•           OG 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicata. Ordonanța nr. 137/2000 republicata 2014

 

Articole utile

Art.6.

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, discriminarea unei persoane pentru motivul ca aparține unei anumite rase, naționalități, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protecție sociala, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, manifestata in următoarele domenii:

………………………………………………………………………………..

c) acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;

Art.7.

(1) Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, refuzul unei persoane fizice sau juridice de a angaja in munca o persoana pentru motivul ca aceasta aparține unei anumite rase, naționalități, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate ori din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, cu excepția cazurilor prevăzute de lege.

(2) Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, condiționarea ocupării unui post prin anunț sau concurs, lansat de angajator ori de reprezentantul acestuia, de apartenenta la o anumita rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata, de vârsta, de sexul sau orientarea sexuala, respectiv de convingerile candidaților, cu excepția situației prevăzute la art. 2 alin.

Art.8.

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, discriminarea angajaților de către angajatori, in raport cu prestațiile sociale acordate, din cauza apartenentei angajaților la o anumita rasa, naționalitate, origine etnica, religie, categorie sociala sau la o categorie defavorizata ori pe baza vârstei, sexului, orientării sexuale sau convingerilor promovate de ei.

Legea 48/2002

Art. 5. [egalitatea de tratament]

(1) În cadrul relațiilor de muncă funcționează principiul egalității de tratament fată de toți salariații și angajatorii.

(2) Orice discriminare directă sau indirectă față de un salariat, bazată pe criterii de sex, orientare sexuală, caracteristici genetice, vârstă, apartenență națională, rasă, culoare, etnie, religie, opțiune politică, origine socială, handicap, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, este interzisă.

(3) Constituie discriminare directă actele și faptele de excludere, deosebire, restricție sau preferință, întemeiate pe unul sau mai multe dintre criteriile prevăzute la alin. (2), care au ca scop sau ca efect neacordarea, restrângerea ori înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării drepturilor prevăzute în legislația muncii.

Codul muncii-Titlul1, capitolul 2

SECŢIUNEA a 5-a

Pensia de urmaș

ART.83

Pensia de urmaș se cuvine copiilor și soțului supraviețuitor, dacă susținătorul decedat era pensionar sau îndeplinea condițiile pentru obținerea unei pensii.

ART.85

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș pe tot timpul vieții, la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin 15 ani.

ART.86

(1) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul I sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puțin un an.

(2) Soțul supraviețuitor are dreptul la pensie de urmaș, indiferent de vârstă și de durata căsătoriei, dacă decesul soțului susținător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale și dacă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 alin. (5).

ART.87

Soțul supraviețuitor care nu îndeplinește condițiile prevăzute la art. 85 și la art. 86 alin. (1) beneficiază de pensie de urmaș pe o perioadă de 6 luni de la data decesului, dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare dintr-o activitate profesională pentru care asigurarea este obligatorie sau dacă acestea sunt mai mici de 35% din câștigul salarial mediu brut, prevăzut la art. 33 alin. (5).

Legea pensiilor 142/2016

Capitolul I

Art.2

(1) Potrivit prezentei ordonanțe, prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferința, pe baza de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, sex, orientare sexuala, vârsta, handicap, boala cronica necontagioasa, infectare HIV, apartenenta la o categorie defavorizata, precum si orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea, înlăturarea recunoașterii, folosinței sau exercitării, in condiții de egalitate, a drepturilor omului si a libertăților fundamentale sau a drepturilor recunoscute de lege, in domeniul politic, economic, social si cultural sau in orice alte domenii ale vieții publice.

(5) Constituie hartuire si se sancționează contravențional orice comportament pe criteriu de rasa, naționalitate, etnie, limba, religie, categorie sociala, convingeri, gen, orientare sexuala, apartenenta la o categorie defavorizata, vârsta, handicap, statut de refugiat ori azilant sau orice alt criteriu care duce la crearea unui cadru intimidant, ostil, degradant ori ofensiv.

Capitolul II Secțiunea I

Art.6

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, condiționarea participării la o activitate economica a unei persoane ori a alegerii sau exercitării libere a unei profesii de apartenenta sa la o anumita rasa, naționalitate, etnie, religie, categorie sociala, respectiv de convingerile, de sexul sau orientarea sexuala, de vârsta sau de apartenenta sa la o categorie defavorizata.

Art.7

Constituie contravenție, conform prezentei ordonanțe, discriminarea unei persoane pentru motivul ca aparține unei anumite rase, naționalități, etnii, religii, categorii sociale sau unei categorii defavorizate, respectiv din cauza convingerilor, vârstei, sexului sau orientării sexuale a acesteia, intr-un raport de munca si protecție sociala, cu excepția cazurilor prevăzute de lege, manifestata in următoarele domenii:

a) încheierea, suspendarea, modificarea sau încetarea raportului de munca;

b) stabilirea si modificarea atribuțiilor de serviciu, locului de munca sau a salariului;

c) acordarea altor drepturi sociale decât cele reprezentând salariul;

d) formarea, perfecționarea, reconversia si promovarea profesionala;

e) aplicarea masurilor disciplinare;

f) dreptul de aderare la sindicat si accesul la facilitățile acordate de acesta;

g) orice alte condiții de prestare a muncii, potrivit legislației in vigoare.

OG 137/2000 privind prevenirea si sancționarea tuturor formelor de discriminare, republicata. Ordonanța nr. 137/2000 republicata 2014

12. Impact asupra legislației naționale
Pentru o aplicare omogenă a legislației Uniunii Europene și pentru evitarea oricăror interpretări, instanțele naționale ale statelor membre se pot adresa Curții de Justiție a Uniunii Europene prin intermediul unor „întrebări preliminare” care să clarifice un anumit aspect privind dreptul Uniunii. Răspunsurile date de Curte iau forma unor hotărâri sau a unor ordonanțe motivate. Instanțele naționale trebuie să țină cont de respectiva hotărâre când soluționează un anumit litigiu, de asemenea, și celelalte instanțe naționale au obligația de a respecta decizia în cazul unor probleme identice.

Directiva 2000/78/CE a fost transpusă prin ordonanța nr. 137/2000, republicată în 2014 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare.

Fiind o directivă a Uniunii Europene, aceasta are aplicabilitate generală pentru toate țările membre și este obligatorie de îndată ce intră în vigoare sub forma legislației naționale. De asemenea, aceasta poate fi invocată în fața instanțelor de judecată naționale în soluționarea litigiilor ce fac obiectul respectivei directive.

Decizia 443/15 are impact asupra dreptului național în sensul în care Curtea lasă la alegerea fiecărei țări membre dacă să prevadă sau nu căsătoria de același sex: ”Statele membre sunt astfel libere să prevadă sau să nu prevadă căsătoria pentru persoane de același sex sau o formă alternativă de recunoaștere legală a relației lor, precum și, dacă este cazul, să prevadă data de la care o asemenea căsătorie sau o asemenea formă alternativă își va produce efectele.”

Întrucât Curtea Constituțională a amânat din nou luarea unei decizii în privința parteneriatelor civile și a trimis întrebări preliminare Curții de Justiție, rămâne încă în dezbatere modificarea legislativă.

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...
DESCARCĂ ACUM -

Manual complet GDPR - tot ce trebuie să știi

Fă o implementare de succes cu manualul nostru în care îți explicăm pas cu pas GDPR.
DESCARCĂ ACUM
close-link