Parchetul European – Procurorul-Șef European

Posibilitatea acordării unor ajutoare financiare de dezvoltare statelor membre, sub forma fondurilor europene sau a oricărui alt tip de finanțare, a condus și conduce la numeroase cazuri de fraudă economică ce au element definitoriu respectivele sume de bani. Având în vedere acest lucru și din dorința de a consolida sistemul judiciar la nivel european, Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene (TFUE) prevede în Titlul IV, Capitolul 4 intitulat ”Cooperarea judiciară în materie penală”, la art. 86, posibilitatea instituirii unui Parchet European.

Concretizând astfel posibilitatea instituită la art. 86 din TFUE, la data de 17 iulie 2013, Comisia adoptă o propunere de Regulament privind instituirea Parchetului European iar în data de 12 octombrie 2017, Consiliul Uniunii Europene adoptă Regulamentul pentru instituirea Parchetului European.

Fiind un organ indivizibil ( adică poate fi el și numai el, nu pot exista diviziuni, sucursale sau alte entități) va funcționa ca un parchet unic la nivelul Uniunii Europene și va fi condus de un procuror-șef purtând titulatura de Procuror-șef european.

Iată cum putem înțelege mai bine structura acestui parchet:

Pentru că este posibil să mai amintim în cuprinsul articolului despre Colegiu, Camerele permanente și procurori europeni sau delegați, hai să facem o scurtă prezentare, astfel:

COLEGIUL
  • este alcătuit din procurorul-șef european + câte un procuror european pentru fiecare stat membru
  • este responsabil de controlul general al activităților întregului Parchet European
  • ia decizii privind chestiuni strategice și chestiuni generale derivate din cazuri individuale, în special pentru a asigura coerența, eficiența și consecvența politicii Parchetului European în materie de urmărire penală în toate statele membre
  • nu este implicat în decizii operaționale în cazuri individuale
  • adoptă regulamentul intern de procedură al Parchetului European și prevede de asemenea responsabilitățile pentru executarea funcțiilor membrilor colegiului, precum și ale personalului Parchetului European.

Cu alte cuvinte, Colegiul din cadrul Parchetului European este nucleul, este organul intern al acestuia, care asigură eficiența și buna funcționare a activităților desfășurate de Parchetul European.

 CAMERELE PERMANENTE
  • monitorizează și direcționează investigațiile și urmăririle penale desfășurate de procurorii europeni delegați
  • asigură coordonarea investigațiilor și urmăririlor penale în cazurile transfrontaliere
  • pune în aplicare a deciziile luate de colegiu

Practic, vor exista mai multe camere permanente, care vor avea diferite competențe ( de exemplu ”Camera permanentă competentă a coordona cazurile din România”)

PROCURORII EUROPENI ȘI PROCURORII EUROPENI DELEGAȚI

Întrucât similitudinea dintre cele 2 noțiuni (procuror european și procuror european delegat) poate crea cu ușurință confuzii, se impune delimitarea și clarificarea acestora, după cum urmează în continuare.

Procurorii europeni vor fi cei aleși din state membre, care vor lucra în structura centrală și vor coordona activitatea de urmărire penală. 

Procurorii delegați vor fi procurorii care se vor ocupa direct cu ancheta în plan intern, sub coordonarea procurorilor europeni. Acești procurori delegați vor lucra în țara din care au fost aleși, practic vor fi procurori care se vor ocupa de cazurile Parchetului European.

Practic, procurorii europeni sunt ajutați în ancheta internă de procurorii delegați.

Procurorii delegați vor putea deschide o urmărire penală, sau vor primi cazuri din structura centrală. Procurorii delegați vor avea  în special competența de a pleda, de a participa la obținerea de probe și de a exercita căile de atac disponibile în conformitate cu dreptul intern, dar vor lucra cu respectarea deciziilor date de camerele permanente.

Atât procurorii europeni, cât și procurorii delegați vor fi aleși în baza unui concurs și de către un juriu de selecție. Prin această modalitate de accedere în funcția de procuror european sau procuror european delegat, sunt create premisele garanției că procesul de numire este unul transparent.

Procurorii europeni, în numele camerei permanente și în conformitate cu orice instrucțiune emisă de aceasta, supraveghează investigațiile și urmăririle penale de care sunt responsabili procurorii europeni delegați care instrumentează cazurile în statele  membre de origine.

Procurorii europeni prezintă sinteze ale cazurilor aflate sub supravegherea lor și, după caz, propuneri privind deciziile care urmează să fie luate de camera permanentă, pe baza proiectelor de decizii ( un fel de propunere de soluționare sau ce sentință va cere procurorul în fața instanței pentru inculpat) pregătite de procurorii europeni delegați.

Procurorii europeni însărcinați cu supravegherea pot, în cazuri specifice și în conformitate cu dreptul intern aplicabil, să dea instrucțiuni procurorului european delegat care instrumentează cazul, ori de câte ori acest lucru este necesar pentru instrumentarea eficientă a investigației sau a urmăririi penale sau în interesul justiției sau pentru a asigura funcționarea coerentă a Parchetului European.

Relația cu parchetele naționale

În măsura în care acest lucru este necesar pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, Parchetul European poate stabili și întreține relații de cooperare cu instituțiile de parchet din statele membre.

Aceste relații de cooperare se vor concretiza prin încheierea unor acorduri de lucru care privesc aspecte tehnice și/sau operaționale și au mai ales ca obiectiv facilitarea cooperării și a schimbului de informații între părțile la acestea.

Ce este competent să ancheteze? Cum poate fi sesizat Parchetul European?

Parchetul European este competent în ceea ce privește infracțiunile care aduc atingere intereselor financiare ale Uniunii, care sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371, astfel cum a fost transpusă în dreptul intern, indiferent dacă același comportament infracțional ar putea fi încadrat ca un alt tip de infracțiune în temeiul dreptului național.

Parchetul European este competent numai atunci când acțiunile sau inacțiunile intenționate definite în dispoziția respectivă sunt legate de teritoriul a două sau mai multe state membre și implică un prejudiciu total de cel puțin 10 milioane de euro.

Concretizând, avem două condiții  ce trebuie îndeplinite cumulativ:

  1. acțiunile/inacțiunile să fie legate pe teritoriul a două sau mai multe state membre ale UE (spre exemplu, România + Ungaria, dar nu și România + Republica Moldova);
  2. prejudiciul total (pe teritoriul ambelor statelor membre să fie minim 10 milioane euro – nu contează ponderea dintr-un anumit stat)

Parchetul European este competent și cu privire la orice altă infracțiune care este legată în mod indisolubil de un comportament infracțional care intră în domeniul de activitate și cu condiția ca prejudiciul să fie mai mare sau egal cu 10 milioane de euro.

!  În orice caz, Parchetul European nu este competent pentru infracțiuni privind impozitele naționale directe.

Parchetul European, pentru a putea obține toate datele relevante într-o anchetă, va trebui să colaboreze cu diferite instituții (cum sunt de exemplu Eurojust sau OLAF ori Interpol), dar mai ales trebuie întreținute relații de colaborare cu statele comunității europene. În cadrul exercitării competenței, există 3 momente care pot conduce sau nu la o anchetă, anume:

Avem un Parchet european. Cum îi numim șeful?

Procurorul-șef european va fi numit, conform regulamentului, în comun acord, de către Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene pentru un mandat de 7 ani, care nu va putea fi reînnoit.

Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene vor numi procurorul-șef european din rândul candidaților înscriși în cursa pentru acest post, care îndeplinesc așadar toate condițiile specifice enumerate în Capitolul II, Secțiunea 2, art. 14 din regulament și anume :

(a) care sunt membri activi în cadrul parchetelor sau al magistraturii statelor membre, sau sunt procurori europeni activi;

(b) care oferă toate garanțiile de independență;

(c) care dețin calificările necesare pentru numirea în cele mai înalte funcții de la nivelul parchetelor și al magistraturilor din statele lor membre respective și care dispun de experiența practică relevantă în ceea ce privește sistemele juridice naționale, investigațiile financiare și cooperarea judiciară internațională în materie penală, sau care au ocupat funcția de procurori europeni;

(d) care dispun de o experiență managerială suficientă și de calificările suficiente pentru această poziție

Selecția se bazează pe un apel deschis pentru candidaturi, care se publică în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, după care un juriu de selecție întocmește o listă scurtă de candidați calificați, care va fi transmisă Parlamentului European și Consiliului.

Juriul de selecție cuprinde douăsprezece persoane din rândul foștilor membri ai Curții de Justiție și ai Curții de Conturi, din rândul foștilor membri naționali ai Eurojust, al membrilor instanțelor naționale supreme, din rândul procurorilor de înalt nivel sau al juriștilor ale căror competențe sunt recunoscute. Una dintre persoanele selectate este propusă de Parlamentul European. Consiliul stabilește regulamentul de funcționare al juriului de selecție și adoptă o decizie de numire a membrilor acestuia pe baza unei propuneri din partea Comisiei.

Avem un procuror-șef. Ce face el ?

Conform regulamentului, procurorul-șef european va fi așadar șeful Parchetului European și al Colegiului procurorilor europeni, organizat în camere permanente. Acesta va prezida reuniunile colegiului, va răspunde de pregătirea acestor reuniuni și va propune colegiului instituirea camerelor permanente. La rândul lor, camerele permanente vor fi prezidate de procurorul-șef european.

De asemenea, în cadrul Parchetului European, împărțirea cazurilor se va face de o manieră echitabilă din punctul de vedere al volumului de muncă, bazat pe un sistem de alocare aleatorie a cazurilor și în baza acestui sistem, procurorul-șef european va asigura garanția respectării principiului alegerii aleatorii, iar, în caz de nerespectare, acesta va decide consecințele, după caz.

Numărul procurorilor delegați din fiecare stat membru se va stabili prin decizie a  procurorul-șef european, după consultarea cu toate autoritățile relevante ale statelor membre.

Așadar, procurorul-șef european va colabora instituțional, în scopul eficientizării activității Parchetului European, cu toate autoritățile statelor membre dar și cu alte instituții relevante și va coordona întreaga activitatea activitate a procurorilor aflați în subordine.  În sprijinul șefului Parchetului European se vor afla procurorii europeni șefi adjuncți, care vor înlocui procurorul-șef european, conform competențelor, pe perioada în care acesta, din diferite motive, nu își va putea îndeplini atribuțiile sau va trebui înlocuit ca urmare a deplasărilor privind raportarea în fața parlamentelor naționale a raportului anual de activitate.

Și dacă nu își desfășoară bine activitatea, ce se întâmplă?

Procurorul-șef european se va prezenta odată pe an în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene pentru a raporta cu privire la activitățile generale ale Parchetului European, fără a aduce atingere obligației Parchetului European de discreție și de confidențialitate în ceea ce privește cazurile individuale și datele cu caracter personal. De asemena, la cererea statelor membre, procurorul-șef european va trebui să prezinte acest raport de activitate al Parchetului European și în fața parlamentelor naționale ale statelor membre.

   Obligația de raportare anuală în fața Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene la care este ținut procurorul-șef european semnifică totodată faptul că acesta va răspunde în fața organismelor care au dispus numirea sa în funcție. Simplificând acest lucru:

În concluzie, funcția de procuror-șef european este vacantată fie prin demiterea acestuia de către Curtea Europeană de Justiție, fie prin demisie. În ambele cazuri, procedura de numire a unui nou procuror-șef,  începe imediat.

Este evident pentru toată lumea faptul că primul procuror-șef european va purta o responsabilitate imensă. Practic, el va organiza Parchetul European de la zero și sub conducerea sa se vor organiza primele anchete. În funcție de prestația primului procuror-șef european, Parchetul își va câștiga încrederea sau nu în marea comunitate europeană…și nu numai.

 

 

 

 

 

 

Comment

This post doesn't have any comment. Be the first one!

hide comments
Follow
...
Back

Your cart

0

No products in the cart.

Total
0,00 lei
Checkout
Empty

This is a unique website which will require a more modern browser to work!

Please upgrade today!

Dacă vrei să nu mai cauți

Îți livrăm tot ce e nou la noi direct la tine în inbox.
VREAU
close-link
Our site uses cookies. Learn more about our use of cookies: cookie policy.
I accept