Introducerea acţiunii civile în procesul penal

Actiune civila

Articol redactat de Cocut Adina-Georgiana, studenta a Facultăţii de Drept din cadrul Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi.

În prezentul articol mi-am propus să prezint, structurat și pe înțelesul tuturor, cum se poate introduce acțiunea civilă în cadrul procesului penal atunci când o persoană suferă un prejudiciu din rezultatul unei infracțiuni.

Ce este acțiunea civilă din procesul penal?

Acţiunea civilă, aşa cum este prevăzută de art. 19 din Codul de procedură penală, desemnează mijlocul juridic prin care sunt traşi la răspundere civilă delictuală persoanele care, prin comiterea unei infracţiuni, au încălcat şi normele legii civile, provocând un prejudiciu material sau moral. Fapta va atrage astfel atât răspunderea penală, cât şi răspunderea civilă.

De cine poate fi exercitată?

Titularii acestei acțiuni sunt persoanele vătămate ori succesorii acestora dacă exercită acțiunea civilă în cadrul procesului penal. Cu titlu de exemplu putem menționa: moștenitorii care au suportat cheltuielile cu înmormantarea victimei, persoanele care se aflau sub întreținerea victimei infracțiunii de omor, unitățile spitalicești pentru recuperarea sumelor suportate ca urmare a îngrijirilor acordate victimei neasigurate.

Dacă dreptul la repararea prejudiciului a fost transmis pe cale convenţională unei alte persoane, aceasta nu poate exercita acţiunea civilă în cadrul procesului penal în locul persoanei vătămate. Dacă transmiterea acestui drept are loc după constituirea ca parte civilă, acţiunea civilă poate fi disjunsă (art. 20 alin. 7 CPP).

În situația în care partea civilă în cursul urmăririi penale sau al judecății decedează/se reorganizează, este radiată/dizolvată se vor introduce în cauză moștenitorii/succesorii în drepturi/lichidatorii acesteia, dacă își exprimă opțiunea în acest sens în termen de cel mult două luni de la deces ori dizolvare/reoganizare/lichidare.


Ultimele articole publicate:

Cum poate fi exercitată?

Acţiunea civilă poate fi exercitată în cadrul procesului penal doar dacă partea vătămată, din proprie iniţiativă, formulează în fața instanței o cerere de constituire, fie oral, fie în scris, care trebuie să cuprindă natura şi întinderea pretenţiilor, a motivelor şi a probelor pe care aceasta se întemeiază, potrivit art. 20 alin. 2 CPP, devenind astfel parte civilă.

Deși aceasta are caracter voluntar, se instituie și o excepție, în art. 19 alin 3. CPP, care prevede că poate fi dispusă din oficiu: Când persoana vătămată este lipsită de capacitate de exerciţiu sau are capacitate de exerciţiu restrânsă, acţiunea civilă se exercită în numele acesteia de către reprezentantul legal sau, după caz, de către procuror.

Acțiunea civilă este accesorie, ceea ce înseamnă că există posibilitatea de fi exercitată în cursul procesului penal doar atunci când poate fi pusă în mișcare acțiunea penală.

Servicii Registrul Comertului Online
Servicii Registrul Comertului Online
Servicii Registrul Comertului Online
Servicii Registrul Comertului Online

Până când se poate introduce?

Termenul limită prevăzut expres de lege până la care se poate constitui partea civilă îl reprezintă începerea cercetării judecătorești, iar organele judiciare trebuie să informeze persoana vătămată cu privire la acest drept.

Totodată există un termen limită și în cazul în renunțării de către partea civilă (în tot sau în parte), la pretențiile formulate, și anume, până la terminarea dezbaterilor în apel. Cu privire la renunțare, partea civilă nu mai poate reveni și nici nu beneficiază de dreptul de a introduce acțiunea separat la instanța civilă pentru aceleași pretenții.

Cine este tras la răspundere?

Persoana vătămată, prin constituirea ca parte civilă, pune în mișcare acțiunea civilă contra inculpatului sau părții responsabile civilmente. Acțiunea civilă în fața instanței penale are în vedere doar acele raporturi care provin din paguba pricinuită prin infracțiune.

Dacă intervine decesul/radierea inculpatului există două cazuri:

  1. în cursul urmăririi penale, procesul penal se încheie, iar partea civilă poate să se adreseze instanței civile cu acțiune civilă separată contra moștenitorilor/succesorilor ori părții responsabile civilmente.
  2. în cursul judecării cauzei, partea civilă poate să continue acțiunea civilă în fața instanței penale împortiva moștenitorilor inculaptului ori părții responsabile civilmente.

Când partea responsabilă civilmente decedează/ se reorganizează, este radiată/dizolvată, acţiunea civilă va fi continuată în faţa instanţei penale, numai dacă partea civilă indică instanţei moştenitorii/succesorii în drepturi/lichidatorii acesteia, în termen de cel mult două luni de la data când a luat cunoştinţă de acea împrejurare.

Instanţa lasă nesoluţionată acţiunea civilă şi în cazul în care moştenitorii sau, după caz, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii civile nu îşi exprimă opţiunea de a continua exercitarea acţiunii civile sau, după caz, partea civilă nu indică moştenitorii, succesorii în drepturi ori lichidatorii părţii responsabile civilmente în termen. (art. 25 alin. 6 CPP)

Instanța se pronunță atât asupra acțiunii penale cât și asupra acțiunii civile prin aceeași hotărâre, însă, când acțiunea civilă determină prelungirea procesului penal peste termenul rezonabil de soluționare, poate alege să o disjungă, rămânând tot în sarcina instanței penale.

https://avocatoo.ro/shop/

La Avocatoo.ro ne place să fim diferiți. Și să sprijinim comunitatea de studenți și nu numai. Acest articol face parte din proiectul nostru prin care vrem să încurajăm scrierea în rândul studenților – ai o idee, gânduri pe care vrei să le spui oamenilor (anonim sau nu?), o problemă (juridică sau nu) despre care vrei să scrii sau pur și simplu vrei să ne spui cum îți petreci timpul liber? Dă-ne un mail aici și noi publicăm. Fă-te auzit așa cum vrei să fii.

Total
0
Shares
Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *