Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

INTEL vs. Comisia-abuz de poziție dominantă

CASE COMP/C-3/37.990-INTEL

Pe data de 13 mai 2009, Comisia a adoptat decizia privind o procedură întemeiată pe articolul 82 din Tratatul CE și pe articolul 54 din Acordul SEE vizând Intel Corporation.
PROCEDURA:

Pe data de 18 octombrie 2000, Advanced Micro Devices (AMD) a depus la Comisie o plângere oficială bazată pe articolul 3 din Regulamentul nr. 17/62, plângere care a fost mai apoi suplimentată cu noi probe și acuzații în noiembrie 2003.
În luna mai a anului 2004, Comisia a inițiat o serie de investigații privind elemenele prezentate în plângerea suplimentară. În cadrul acestei investigații, în iulie 2005, Comisia, asistată de Autoritățile Naționale de Concurență, a început inspecții la fața locului bazate pe articolul 20 alin.4 din Regulamentul CE nr. 1/2003 la 4 dintre sediile Intel din UK, Germania, Italia și Spania și la clienți Intel din Franța, Germania, Italia, Spania și UK.
Comisia a pronunțat o Comunicare a Obiecțiilor vizând conduita Intel în raport cu 5 mari producători de echipamente Original Equipment Manufacturers (OEMs): Dell, HP, Acer, NEC și IBM. Intel răspunde acestei comunicări și ia parte și la o audiere orală cu privire la aceste aspecte aduse în vedere în anul 2008.
AMD depune o plângere la Autoritatea Germană de Competiție menționând faptul că Intel s-a angajat în practici de piață de excludere și alte tipuri de practici cu Media-Saturn-Holding GmbH (MSH), un producător european de dispozitive microelectronice. Autoritatea Germană a schimbat informații cu Comisia în legatură cu această plângere, aplicând articolul 12 din Regulamentul CE nr. 1/2003. Astfel s-a reluat procedura inspecțiilor la mai mulți producători europeni de PC-uri. Comisia pronunță o Comunicare de Obiecții privind MSH, dar și față de Lenovo și se aduc noi probe privind conduita Intel față de OEMs.

PRODUSUL ȘI PIAȚA:

Curs online GDPR

Produsul care face obiectul Deciziei este reprezentat de unitățile centrale de prelucrare sau procesare (CPU) cu arhitectură x86. CPU este componenta principală a oricărui computer atât în ceea ce privește performanța generală, cât și în ceea ce privește costul sistemului.
CPU-ul folosit la computere poate fi divizat în două categorii: cel cu arhitectură x86 și cel cu arhitectură non-x86. X86 este un tip standard făcut de Intel pentru CPU-urile lor. Acesta poate rula sistemele de operare Windows și Linux.

Înainte de anul 2000, existau pe piață mai mulți producători de CPU x86, însă după anul 2000 Intel și AMD sunt singurele două companii care încă produc CPU x86.

În cei 10 ani ce intră sub incidența Deciziei, Intel a deținut constant acțiuni pe piață de peste sau în jur de 70%.
Mai mult decât atât, pentru a intra și a te extinde pe piața  de CPU x86 trebuie depășite anumite bariere importante. Acestea se referă la absorbția de investiții ce trebuie făcute în cercetare și dezvoltare, în drepturi de proprietate intelectuală și în facilități de producție necesare pentru CPU x86.

De asemenea statutul puternic de marcă al Intel și diferențierea produsului rezultat constituie o barieră de intrare. Barierele ridicate de intrare și extindere identificate sunt în conformitate cu structura observată a pieței, toți concurenții Intel, cu excepția AMD, ieșind de pe piață sau rămânând cu o cotă nesemnificativă.
Pe baza acțiunilor de piață ale Intel și a barierelor de intrare și extindere, se poate susține că Intel a deținut o poziție dominantă pe piață.

SUMARUL ÎNCĂLCĂRII:

Manual complet implementare GDPR

Se descriu două tipuri de conduită avute de Intel față de partenerii de pe piață: reduceri condiționate (1) și restricții propriu-zise (2).

1.REDUCERI CONDIȚIONATE:
Intel a acordat celor mai importanți producători de echipamente originale reduceri cu condiția ca aceștia să își acopere toate sau aproape toate cererile de aprovizionare, precum urmează:
Dell să cumpere exclusiv CPU de la Intel
HP să cumpere nu mai puțin de 95% din CPU-uri pentru segmentul de calculatoare din segmentul business de la Intel (restul de 5% puteau fi cumpărate de la AMD)
NEC să cumpere nu mai puțin de 80 % din cererile sale de UCP-uri pentru segmentele de calculatoare de birou și laptopuri de la Intel
Lenovo să cumpere exclusiv CPU-uri pentru laptopuri de la Intel.
În același mod, Intel a efectuat plăți către MSH cu condiția ca acesta să vândă exclusiv calculatoare personale bazate pe tehnologia Intel.
În fiecare dintre cazurile prezentate, Intel a contestat faptul că a existat condiționarea în acordurile cu OEMs și MSH. Comisia a avut însă probe (email-uri și alte documente) de la OEMs, MSH și chiar Intel și declarațiile companiilor.

De asemenea, este important de menționat faptul că, proporția exactă a reducerilor sau a plăților care s-ar pierde în cazul aprovizionării de la AMD, era incertă (reducerile sunt astfel dependente proporțional de numărul de aprovizionări pentru fiecare dintre OEMs). Se aștepta ca proporția să fie semnificativă și să nu fie în funcție de numărul de unități transferate către AMD. Mai mult decât atât, exista și posibilitatea ca reducerile retrase să fie alocate de Intel unor OEM-uri concurente. În consecință, ca urmare a reducerilor, libertatea producătorilor de echipamente originale în cauză și a MSH de a se aproviziona cu CPU-uri de la AMD a fost îngrădită.
Reducerile și plățile acordate de Intel principalilor producători de echipamente originale și MSH trebuie analizate și în contextul creșterii amenințării concurențiale pe care o reprezenta AMD. Din acest punct de vedere, decizia arată că OEM-urile, Intel și managerii IT au considerat că produsele AMD prezentau o serie de elemente inovatoare și reprezentau o alternativă viabilă la produsele Intel.
Pe lângă faptul că demonstrează îndeplinirea condițiilor jurisprudenței pentru constatarea unui abuz, decizia cuprinde, de asemenea, o analiză economică a capacității reducerilor de a elimina un concurent la fel de eficient ca și Intel, chiar dacă nu este dominant. În esență, analiza stabilește prețul la care un concurent la fel de eficient ca și Intel ar trebui să ofere CPU-urile la un preț mai avantajos care să conțină și despăgubirile unui OEM pentru pierderea oricărei reduceri acordate de Intel.
Această analiză eficientă a competitorilor este un exercițiu ipotetic pentru că se analizează dacă un competitor, care este la fel de eficient ca Intel și care caută să ofere produse care nu au o bază largă de vânzare ca și Intel, este împiedicat să intre pe piață.
Analiza ia în considerare 3 factori:
-partea discutabilă (nevoile de cumpărare ale unui client care pot trece în mod realist la competitor în orice perioada de timp);
-o perioada relevantă de timp (cel mult 1 an);
-o măsură relevantă pentru viabilitatea costurilor (costuri care pot fi evitate).
Având în vedere schema de reduceri folosită de Intel, un competitor eficient va fi împiedicat să intre pe piață deoarece va trebui să ofere produsele la un preț care ar trebui să convingă un OEM să renunțe la reducerea de la Intel fără să iasă în pierdere. Astfel, consumatorii finali vor fi privați de alegerea între produse diferite pe care OEMs le-ar fi avut de oferit și aceștia vor trebui să-și facă alegerile doar pe baza calității relative ale produselor și a prețurilor unitare ale Intel și competitorilor acestuia. Intel a indus astfel loialitatea OEMs și a unor mari producători, efectul acestei practici scăzând abilitatea de a concura a competitorilor.
Unele din OEMs-uri au o importanță strategică mai mare (Dell și HP), având în vedere abilitatea de a oferi producătorilor de CPU acces pe piață. Aceștia pot fi diferențiați de celelalte OEMs-uri după 3 criterii: cotă de piață, prezență puternică pe părțile profitabile din piețe și abilitatea de a legitima noi CPU pe piață.
Intel a adus două seturi de argumente pentru a justifica schema reducerilor condiționate:
-prin folosirea acestui tip de reducere, Intel doar a răspuns rivalilor în ceea ce privește competiția ce ține de preț și prin urmare competiției în general
-sistemul reducerilor folosit față de fiecare OEM în parte a fost necesar pentru a se atinge praguri eficiente în industria CPU. Cele patru tipuri de eficiență vizează: prețuri mai mici, economii de scară, alte economii în privința costurilor și eficiență în producție, împărțirea riscurilor și eficiență a marketingului.
Intel consideră că impactul asupra competitorilor a fost minor, având în vedere că AMD a crescut în perioada investigațiilor.
Comisia consideră ca argumentele aduse de Intel se referă la o conduită generală care nu a fost adusă în discuție și nu la conduita special avută în vedere de Comisie, la care nu s-a răspuns punctual. Niciunul din mecanismele de eficiență nu aduc o justificare relevantă pentru conduita în cauză. Reducerile condiționate constituie un abuz de poziție dominantă sub incidența articolului 82 din Tratat și a articolului 54 din Acordul SEE.

2.RESTRICȚIILE PROPRIU-ZISE:
Intel a plătit anumite sume principalilor producători de echipamente originale cu condiția ca aceștia să își amâne sau să își anuleze lansarea de produse bazate pe tehnologia AMD și/sau să impună restricții în ceea ce privește distribuția de produse bazate pe tehnologia AMD.
HP a fost condiționat să vândă computere cu AMD întreprinderilor mici și medii doar prin canale de distribuție directă și HP a fost nevoit să-și întârzie lansarea primului computer AMD business cu 6 luni
Acer a trebuit să-și întârzie lansarea unui laptop AMD cu 4 luni
-Lenovo a trebuit să-și întârzie lansarea unui laptop AMD cu 6 luni.
Conduita Intel a afectat direct competitorii. Un produs pe care furnizorul a planificat activ să îl lanseze a fost întârziat sau restricționat să intre pe piață. Astfel consumatorii au rămas cu mai puține alegeri decât în mod normal. Conduita Intel nu constituie o concurență normală pe considerentul calității. Mai mult decât atât, plățile făcute de Intel nu au legătură cu nicio justificare obiectivă și legitimă și nu se reflectă în criteriile de eficiență.
Practicile Intel au fost aplicate cumulativ pe două nivele de distribuție: OEMs, respectiv un mare producător și trebuie analizate în contextul creșterii amenințătoare a competitorului AMD.

DECIZIA FINALĂ:
Intel a încălcat articolul 82 din Tratat și articolul 54 din Acordul SEE prin angajarea într-o încălcare singulară și continuă a articolelor menționate din octombrie 2002 până în decembrie 2007 prin implementarea unei strategii pentru a exclude competitorii de pe piața de CPU x86.
Intel Corporation va pune imediat capăt încălcării, în măsura în care aceasta este în curs de desfășurare, și va evita repetarea oricărui act sau comportament cu obiectiv sau efect identic sau similar.

Bibliografie:

http://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=194082&pageIndex=0&doclang=EN&mode=lst&dir=&occ=first&part=1&cid=798631

https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52009XC0922(02)&from=EN

http://ec.europa.eu/competition/publications/cpn/2009_3_5.pdf

 

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...