Importanța Dreptului privat roman și actualitatea acestuia

importanta dreptului privat roman

Articol redactat de Păunescu Bogdan-Gabriel, student al Facultății de Drept, Universitatea din București.

Timpul este un dar prețios, pe cât de prețios, pe atât de trecător.

Cu pași mărunți, dar siguri, mă îndrept spre îndeplinirea visului meu. În scurt timp, mă voi afla deja în anul al III-lea. Cu aceiași pași, dar nu atât de sigur pe mine, m-am îndreptat către primul curs din anul I la Facultatea de Drept, Universitatea din București.

Introducere în dreptul roman, materie care urma să îmi schimbe perspectiva asupra multor aspecte. „Datorită” eșecului meu din prima sesiune, am realizat importanța acestei materii. Pentru mulți, o piedică care ne învață să ne ridicăm și să mergem mai departe, să perseverăm și să ne dăm seama de greșelile comise. Concluzia la care am ajuns este următoarea:

Pe cât de trecător este timpul, dreptul roman rămâne etern.

Bogdan-gabriel paunescu

După cum bine știm, acum două mii de ani, romanii au creat baza gândirii juridice. Aceștia au fost „părinții dreptului”, elaborând numeroase principii și norme juridice, valabile chiar până în ziua de astăzi. Au definit, înaintea altor popoare, fundamentul dreptului. Rolul acestuia în societate, pentru că, acolo unde este societate, este și drept – „ubi societas ibi jus”. Rolul normelor juridice fiind acela de a impune indivizilor, o conduită anume, o obligație comportamentală, indivizii venind în sprijinul acestora prin respectarea lor din proprie inițiativă. Încălcarea normelor atrăgea sancționarea individului care a nesocotit consecințele pe care propria faptă le-ar fi putut aduce. Respectarea lor oferea individului de bună-credință o reputație pe măsura comportamentului său.

Dreptul penal studiat în anul al II-lea detaliază raporturile juridice penale de conformare și cele de conflict, afirmând această idee pe care romanii au creat-o. Cele mai multe dispoziții ale dreptului penal roman sancționau infracțiunile împotriva persoanei, împotriva statului și împotriva religiei.

Regretatul profesor C. Tomulescu afirma: „dreptul roman a creat limba juridică, Roma a creat alfabetul dreptului, grație acestui alfabet putem formula astăzi orice idei juridice”.

Pentru cei care au pășit de curând pe acest tărâm, este bine de știut faptul că dreptul roman și-a lăsat amprenta asupra multor ramuri ale Dreptului.

Dreptul civil, în special, ramură a dreptului privat, conține cele mai multe influențe și chiar preluări integrale din perioada romanilor, de acum două milenii.

Acest lucru nu este întâmplător, romanii au avut dintotdeauna un simț practic, spre deosebire de greci, experți în domeniul teoretizării. „ Facta, non verba. Spiritul practic și perfecționismul, au condus la elaborarea acestui sistem indestructibil. Modul de transmitere a informațiilor la această disciplină este mult mai plăcut, pe înțelesul proaspătului student la Drept, ajutându-l pe viitor să înțeleagă anumite instituții ale dreptului, reușind să se descurce excelent la examene, deoarece, în anul al II-lea, va observa relația puternică și asemănarea izbitoare dintre cele două materii: Drept Roman și Drept Civil. Acest drept a evoluat în strânsă legatură cu necesitățile societății, cu realitățile economice și sociale din Roma antică, realizându-se o expresie juridică general valabilă a unei societăți.

Așa cum necesitățile au crescut, dreptul nu a dat un pas înapoi, evoluând în același timp cu schimbările ce au survenit de-a lungul timpului, cu mici sau mai pronunțate completări. Pentru un student care face contact pentru prima oară cu tărâmul dreptului, această materie este începutul fără de care nu se poate înțelege prezentul. Este momentul în care ne dăm seama de faptul că, așteptările profesorilor sunt foarte ridicate, paginile numeroase și timpul la fel de trecător. Dreptul privat roman a trăit o viață proprie, în sensul că, a supraviețuit societății care l-a creat și s-a aplicat și mai tarziu, în celelalte sisteme sociale. Fapt ce probează importanța sa, priceperea de care romanii au dat dovadă și faptul că acest drept va rămâne veșnic. Cum ar fi arătat întregul sistem de drept românesc fără trecutul dat de jurisconsulții romani? Fără principiile acestora? Ulpian a definit dreptul, cu ajutorul principiilor sale, astfel:

Juris praecepta sunt haec: honeste vivere, alterum non laedere suum cuique tribuere.” – „Principiile dreptului sunt acestea: a trăi în mod onorabil, a nu vătăma pe altul, a da fiecăruia ce este al său.

Ulpian

Cum ar putea fi instruit un viitor jurist fără aceste principii?

Desigur, modificările aduse au fost necesare, spre pildă, să ne imaginăm o ipoteză amuzantă (sau nu): Cum ar fi arătat dreptul fără distincția dintre persoane și bunuri? Dupa cum știm, la romani, sclavii erau considerați bunuri, lucruri (res) și puteau fi vânduți în schimbul unui preț.

Ce drepturi am fi avut asupra unei persoane în ziua de astăzi, dacă acea persoană ar fi fost considerată un bun? Toate atributele dreptului de proprietate privată? Posesia (jus possidendi), folosința (jus utendi și jus fruendi) și dispoziția (jus abutendi), cu cele două elemente: dispoziția materială, cât și dispoziția juridică, cea din urmă exprimând posibilitatea de înstrăinare a sclavului, printre altele. Dispoziția materială ar fi însemnat faptul că putem schimba înfățișarea sclavului? Ba chiar mai mult, dreptul de a îl omorî. Dreptul de proprietate privată fiind un drept absolut, am fi avut libertatea oricărei acțiuni sau inacțiuni în legătură cu bunul nostru, în speță, sclavul.

Dreptul roman a pătruns în Țările Române în epoca modernă prin Codul civil austriac din 1811 în Codul Calimach (1818), ulterior, în cadrul remarcabilei opere legislative a lui Al. I. Cuza să avem o preluare „de la cod la cod” după cel napoleonian în Codul civil (1864), monument juridic ce a fost aplicat până la intrarea în vigoare a NCC (2011).

Studierea în același semestru, în anul I, a celor două discipline, Drept Roman și Istoria statului și dreptului românesc, oferă posibilitatea observării nenumăratelor influențe pe care dreptul roman le-a avut asupra dreptului nostru. De pildă, procedurile solemne, cu un puternic caracter religios, fiind efectuate diferite modalități de transmitere a dreptului de proprietate, diverse jurăminte, preluate de geto-daci.

Un exemplu ar fi jurământul cu brazda în cap, numindu-se astfel după rolul pe care pământul îl avea în desfășurarea acestei probe.

În Moldova, cei care se supuneau acesteia, rosteau jurământul ținând brazda de pămant direct pe cap, denumirea lor era brăzdași, iar în Țara Românească și mai ales în Oltenia, cei care jurau, țineau brazda de pământ într-o traistă, de aceea erau numiți trăistași. Cei care doreau să urmeze această probă, arătau adevăratele hotare și înconjurau terenul având asupra lor brazda de pământ.


Ultimele articole publicate:

La geto-daci, ca și la alte popoare din Antichitate, pământul era considerat o zeitate.

Zamolxis, zeița pământului, era zeița supremă, o divinitate cu puteri purificatoare, atât în sens material, cât și spiritual. Numeroase legături între dreptul civil român și dreptul roman se pot observa în materia obligațiilor.

Un exemplu clasic, NCC, la art. 1164, definește obligația ca fiind „o legătură de drept în virtutea căreia debitorul este ținut să procure o prestație creditorului, iar acesta are dreptul să obțină prestația datorată.”

În esență, această definiție respectă definiția clasică din Instituțiile lui Iustinian:

Obligatio est iuris vinculum, quo necessitate adstringimur alicuius solvendae rei, secundum nostrae civitatis iura.” – „Obligația este o legătură juridică, în temeiul căreia suntem constrânși să facem o prestație în conformitate cu dreptul cetății noastre.”

iustinian

Din aceste două definiții reiese în mod cert legătura dintre dreptul civil și dreptul roman. Apelul la reglementarea clasică este edificator în ceea ce privește lacunele legislației actuale. Ius valahicum, adică dreptul cutumiar românesc din Evul Mediu, era clădit și avea la bază dreptul geto-dac și mai ales dreptul roman din vremea ocupației Imperiale a Daciei, existând și influențele popoarelor migratoare care au străbătut de-a lungul timpului acel spațiu. Istoria statului și dreptului românesc este indisolubil legată de dreptul roman.

contract de munca online avocatoo
contract de munca online avocatoo

În concluzie, această materie trebuie să rămână una fundamentală în planul de învățământ al oricărei facultăți de drept.

Fiecare materie are rolul său important în pregătirea studenților. Un viitor jurist nu poate înțelege prezentul și nici nu poate întâmpina viitorul fără înțelegerea trecutului. Este datoria studenților la Drept, așa cum este datoria cetățenilor de a învăța istoria poporului nostru, de unde provenim și cum au evoluat lucrurile, ajungându-se în punctul în care acum ne aflăm.

Evoluția societății ține de calitatea oamenilor care trăiesc în societatea respectivă, iar calitatea oamenilor care trăiesc în acea societate ține de educația primită de la părinți, cadrele didactice, mentori și nu în ultimul rând, de modul în care aceștia tratează fiecare etapă a vieții lor.

Bogdan-gabriel paunescu

La Avocatoo.ro ne place să fim diferiți. Și să sprijinim comunitatea de studenți și nu numai. Acest articol face parte din proiectul nostru prin care vrem să încurajăm scrierea în rândul studenților – ai o idee, gânduri pe care vrei să le spui oamenilor (anonim sau nu?), o problemă (juridică sau nu) despre care vrei să scrii sau pur și simplu vrei să ne spui cum îți petreci timpul liber? Dă-ne un mail aici și noi publicăm. Fă-te auzit așa cum vrei să fii.