Facebook este responsabilă pentru eliminarea globală a comentariilor defăimătoare

Facebook si Instagram pot fi obligate sa stearga continutul defaimator

Directiva privind comerțul electronic (2000/31/ CE) a stabilit condițiile pentru libera circulație a serviciilor societății informaționale prin crearea unui cadru general de condiții legale pentru statele membre.

O condiție, prevăzută la articolul 15 alineatul (1), era de a interzice statelor membre să oblige, în general, furnizorii (în categoria cărora au căzut ulterior companiile de rețele de socializare) să monitorizeze conținutul de pe site-urile lor.

Absența obligației generale în materie de supraveghere.
(1) Statele membre nu trebuie să impună furnizorilor obligația generală de supraveghere a informațiilor pe care le transmit sau le stochează atunci când furnizează serviciile prevăzute la articolele 12, 13 și 14 și nici obligația generală de a căuta în mod activ fapte sau circumstanțe din care să rezulte că activitățile sunt ilicite.
(2) Statele membre pot institui obligația furnizorilor de servicii ale societății informaționale de a informa prompt autoritățile publice competente despre presupuse activități ilicite pe care le-ar desfășura destinatarii serviciilor lor ori despre presupuse informații ilicite pe care aceștia le-ar furniza sau obligația de a comunica autorităților competente, la cererea acestora, informații care să permită identificarea destinatarilor serviciilor cu care au încheiat un acord de stocare – hosting.

Implicațiile practice ale interdicției de la articolul 15 alineatul (1) asupra monitorizării conținutului au fost luate în considerare în Eva Glawischnig-Piesczek împotriva Facebook Ireland Limited (Cauza C-18/18). În acest caz, Curtea de Justiție a Uniunii Europene („CJUE”) a fost chemată să analizeze obligațiile unei companii de social media din perspectiva Directivei privind comerțul electronic, atunci când se constată că pe respectiva platformă există un conținut care a fost declarat anterior ilicit.

Citește și: Hartuirea pe Facebook si alte retele de socializare. Ce remedii legale exista?

De unde a pornit totul?

Reclamanta, doamna Glawischnig-Piesczek, a fost purtătorul de cuvânt federal și președinte parlamentar al Partidului Verde din Austria. La 3 aprilie 2016, un utilizator al Facebook a distribuit, pe pagina sa personală, un articol din revista austriacă de informații online oe24.at, intitulat „Verzii în favoarea menținerii unui venit minim pentru refugiați”, ceea ce a avut ca efect generarea pe această pagină a unei „imagini în miniatură” a site‑ului de origine (printscreen), cuprinzând titlul acestui articol, un scurt rezumat al acestuia, precum și o fotografie a doamnei Glawischnig‑Piesczek.

Citește și: Facebook si libertatea de exprimare și Ce (nu) se poate posta pe Facebook

Acest utilizator a mai publicat, în legătură cu acest articol, un comentariu redactat în termeni despre care instanța de trimitere a constatat că erau de natură să aducă atingere onoarei reclamantei din litigiul principal, să o denigreze și să o calomnieze. Această contribuție putea fi consultată de fiecare utilizator al Facebook.

Reclamanta a scris Facebook solicitând eliminarea comentariului utilizatorului. Se pare că Facebook nu a da curs cererii de ștergere, deoarece, la 7 decembrie 2016, reclamanta a obținut o hotărâre provizorie la Handelsgericht Wien (Tribunalul Comercial din Viena, Austria prin care a obligat Facebook Ireland să înceteze, imediat și până la închiderea definitivă a procedurii privind acțiunea în încetare, publicarea și/sau difuzarea de fotografii ale reclamantei din litigiul principal, în cazul în care mesajul de însoțire conține aceleași afirmații sau afirmații cu un conținut echivalent celui al comentariului menționat anterior.

Nu doar comentariile ilicite trebuie monitorizate și șterse, ci și cele cu conținut echivalent, care duc la aceeași idee, indiferent de forma de exprimare.

Litigiul principal a ajuns în cele din urmă la Curtea Supremă din Austria care a sesizat CJUE cu privire la o trimitere preliminară asupra acestui aspect.

Întrebări adresate Curții Europene

Deși nu a fost contestat faptul că o instanță națională poate dispune eliminarea conținutului de pe rețelele de socializare, CJUE a fost invitată să decidă, printre altele, dacă articolul 15 alineatul (1) din Directiva privind comerțul electronic împiedică o instanță națională să:

  • solicite eliminarea conținutului identic cu conținutul care a fost deja declarat ilegal; și
  • solicite eliminarea conținutului echivalent cu conținutul care a fost deja declarat ilegal.

Citește și: Postarile de pe Facebook pot fi admise ca probe in instanta?

De asemenea, CJUE a trebuit să se pronunțe asupra teritorialității oricărui astfel de ordin, în special, dacă un astfel de ordin poate avea efect la nivel mondial.

Decizia Curții Europene

Analiza CJUE a început prin stabilirea faptului că Directiva privind comerțul electronic permite instanțelor naționale să impună sancțiuni asupra întreprinderilor de hosting, chiar dacă acestea nu ar fi considerate răspunzătoare pentru orice ilegalitate pe care o conține respectiva stocare.

Citește și: Facebook: spațiu public sau privat? și Ce facem cu Facebook la locul de muncă?

Rapiditatea cu care circulă informații necesită blocarea accesului

La prima întrebare, CJUE a menționat că, datorită rapidității cu care informațiile puteau fi reproduse online, exista riscul ca materialele deja evaluate ca fiind ilegale să fie încărcate din nou. Prin urmare, ar fi de presupus că o instanță va putea cere întreprinderii de hosting (rețelei sociale) să blocheze sau să elimine conținut identic cu cel care a fost deja declarat ilegal. Instanța a motivat că aceasta nu constituie o obligație generală de tipul interzisă de articolul 15 alineatul (1), având în vedere faptul că conținutul ar fi identic cu cel al unei hotărâri existente.

Ce înseamnă conținut echivalent?

La a doua întrebare, CJUE a motivat că prejudiciul cauzat de o defăimare provine din conținutul și semnificația unei declarații, nu din combinația particulară de cuvinte folosite. Prin urmare, pentru ca o hotărâre judecătorească care să interzică publicarea de materiale ilegale să nu fie redundată prin mici modificări la formulare, cuvintele cu efect echivalent trebuie să fie, de asemenea, supuse interdicției.

Cu toate acestea, instanța a considerat că, în ceea ce privește cuvintele cu efect echivalent trebuie să țină seama de elemente specifice, precum: „numele persoanei vizate de încălcarea constatată anterior, împrejurările în care a fost constatată această încălcare, precum și un conținut echivalent celui care a fost declarat ilicit.”

Diferențele în formularea acestui conținut echivalent în raport cu conținutul declarat ilicit nu trebuie, în orice caz, să fie de natură să îl constrângă pe furnizorul de servicii de stocare în cauză să efectueze o apreciere autonomă a conținutului menționat (poliție a rețelelor sociale).

Unde se aplică?

În ceea ce privește chestiunea teritorialității, instanța a observat că dispozițiile Directivei privind comerțul electronic care permit instanțelor naționale să pronunțe ordine judecătorești nu împiedică măsurile cu efect la nivel mondial. Cu toate acestea, instanța a reținut că, având în vedere considerentele 58 și 60 din directivă, care privesc dimensiunea globală a comerțului electronic, ar trebui ca statele membre să se asigure că orice ordine mondială ține cont de normele internaționale aplicabile.


Din hotărârea CJUE trebuie să reținem că:

  • rețele de socializare și alți asemenea furnizori care stochează comentarii pot fi obligați să șteargă conținutul defăimător sau ilicit;
  • această obligație se referă și la un conținut care nu este mot-a-mot, ci are conținut echivalent, adică exprimă aceeași idee, chiar și cu alte cuvinte;
  • obligația aceasta este la nivel mondial.

* * *

Aceasta este o hotărâre foarte important pentru furnizorii de servicii conform Directivei privind comerțul electronic. Efectul este de impact asupra rețelelor de socializare precum Facebook, Instagram, LinkedIn etc. unde viteza de propagare a informației este foarte mare (share, like, comments, printr screen, reshare etc.), dar și asupra altor asemenea întreprinderi precum site-uri, bloguri, forumuri etc.

Chiar dacă acest lucru nu înseamnă în mod automat că furnizorii de servicii de stocare trebuie să facă o monitorizare constantă asupra conținutul, în momentul în care aceștia sunt notificați că respectivul conținut a fost deja declarat ilicit anterior, va fi obligat să șteargă sau să blocheze atât accesul la conținutul respectiv, cât și la orice alt conținut cu caracter echivalent cu acesta, la nivel mondial.

Comunicatul de presă poate fi citit aici.


Ai avut parte de probleme pe social media? Suntem specializați în industrii creative și digital. Contactează-ne!

avocatoo consultanta online juridic
servicii consultanță online

Foto credit Tracy Le Blanc la Pexels