Despre umanitate. Si social media marketing.

Nu va fi un articol juridic, însă va fi un articol despre umanitate.

Mă uitam în noaptea asta, pe la 3 mai exact, pe campaniile active în platforma de la 2performant.com, care se ocupă de marketing afiliat (pentru cei care nu știu, mă mai ocup în timpul liber de nutriție și sport și mai caut oportunități de colaborare pe nișa asta). Marketing afiliat înseamnă că persoanele care sunt acceptate de un advertiser (adică o persoană care vinde ceva) și promovează produsele/serviciile acestuia primesc un comision pentru tranzacțiile reușite (în funcție de parametrii campaniei).

Intrând în secțiunea de ”influenceri” (unde eu tot sper să ajung vreodată, dar mi se dă cu flit că nu am ”adepți” suficienți), văd acolo o campanie în desfășurare, a celor de la salveazăoinimă.ro. ”Salvează o inimă” este o asociație (non-profit, cu accent pe asta) condusă de Vlad Plăcintă, care pare că nu e fake (a se simți ironia) prin care se chinuie să strângă bani pentru a ajuta copiii grav bolnavi și care nu au posibilități financiare să urmeze tratamentele necesare care să le salveze viețile. Și face asta prin acea platformă online de care aminteam.

Pe scurt, vorbim de o platformă reală, cu o asociație reală, care salvează vieți într-o formă sau alta.

Ei bine, intrând în campaniile pentru influenceri, văd acolo o campanie în derulare, a celor de la ”Salvează o inimă”. Este vorba despre un caz, ca multe altele, unde un copil, Adelina Mitronici pe numele ei, are niște probleme de sănătate grave, care se pot trata în străinatate, în Turcia (mai multe detalii găsiți pe site, nu are rost să facem aici istoric medical).

Iar mesajele de campanie pentru influenceri in 2performant suna asa:

Nobil până acum. DAR apoi vine asta:

Aici m-am blocat. Și m-am blocat uitându-mă la monitor pentru că nu îmi venea să cred. Nu că asociația oferă bani influencerilor pentru a promova această campanie, ci pentru că îmi dau seama unde s-a ajuns cu tot fenomenul social media.

Dialogul ar suna la modul următor:

Asociație: ”Hey, salut! Văd că ai 10k urmăritori pe Instagram/Facebook/etc. Uite, avem și noi o campanie, crezi că ne-ai putea ajuta cu promovarea ei? E vorba despre o fetiță … ”

[aici este întrerupt repede dialogul]

Influencer: ”Măi da, dar uite, deja am programate următoarele 30 de postări, am campania X, campania Y, nu prea știu cum să fac ….”.

Asociație: ”Uite, suntem dispuși să te plătim cu 50 euro dacă promovezi mesajul.”

Influencer: ”Ah, ok, păi hai că îi găsesc un loc săptâmâna asta atunci. E urgent zici? Dar de banii aștia nu pot face decât niste Instastories/Facebook stories, că altfel îmi scade ratingul”.

Dialogul este o ficțiune pură, dar inspirat de faptele reale în proporție covârșitoare. Și este cu adevărat trist că am ajuns să gândim așa. Că sunt aproape convinsă că asociația nu ar fi ajuns în situația în care să ofere bani unor oameni pentru promovare dacă nu li s-ar fi cerut anterior. Știți, sunt 50 euro care ar fi putut să ajungă la acel caz. 

Poate că dacă eram în locul celor de 2performant, pe care îi respect fără doar și poate, refuzam publicarea unei asemenea campanii. Și scriam despre acest fenomen, tocmai pentru a înțelege că și în promovare, ca și în viața reală, trebuie să existe limite. Dacă nu legale, măcar umane. Pentru că, până la urmă, și un judecător judecă finalmente ȘI în echitate, ca principiul fundamental al dreptului.

Nu am nimic de zis și de comentat. Doar las astea aici.

Ana-Maria Udriște, over & out.

Comment

This post doesn't have any comment. Be the first one!

hide comments
Follow
...
Back

Your cart

0

No products in the cart.

Total
0,00 lei
Checkout
Empty

This is a unique website which will require a more modern browser to work!

Please upgrade today!

Dacă vrei să nu mai cauți

Îți livrăm tot ce e nou la noi direct la tine în inbox.
VREAU
close-link
Our site uses cookies. Learn more about our use of cookies: cookie policy.
I accept