covid 19 in roma antica

Dacă erai în vremea romanilor, cum ar fi decurs criza de COVID-19?

12 minute • Diana Maria Nădejde • 30 aprilie 2020


Au reprezentat una dintre cele mai impresionante civilizații ale lumii și îi întâlnim peste tot, de la istorie, geografie, filosofie, literatură, până la la cinematografia americană și nu numai. Romanii, acești verișori îndepărtați ai noștri, au constituit premisa pentru crearea și evoluția statelor moderne ale lumii. 
Și pe bună dreptate, ce ne-am fi făcut oare fără ei: dreptul roman nu s-ar mai fi predat în facultate, studenții nu ar mai plânge pe coduri în sesiune, iar avocații ar fi vorbit doar despre e-commerce și insolvență. Ce să mai, viața ar fi fost mult mai plictisitoare.
Ținând cont de, prelungirea stării de urgență cu încă 30 de zile, plus faptul că, pandemia de COVID-19 este încă în trending și este extrem de important să ne menținem zâmbetul pe buze în această perioadă, am decis să ne antrenăm puțin mintea, și să ne imaginăm cum ar fi decurs fenomenul coronavirus dacă s-ar fi petrecut în vremuri mult mai îndepărtate, respectiv Roma antică. Dar, înainte de asta, vom începe cu o scurtă prezentare din punct de vedere istoric.

Roma Antică a fost un oraș-stat a cărui istorie se întinde în perioada de timp cuprinsă între 753 î.Hr. și 476 d.Hr. Timp de douăsprezece secole, civilizația romană a trecut de la monarhie la republică și în cele din urmă, la un imperiu extins. Ea a dominat Europa de Vest și întreaga arie în jurul Mării Mediterane, prin cuceriri și asimilare, însă, în final, a cedat în fața invaziilor barbarilor din secolul cinci, marcând, astfel, declinul Imperiului Roman și începutul Evului Mediu.

Civilizația romană e, deseori, clasificată ca o parte din Antichitatea Clasică, o populație care a inspirat mult cultura Romei antice. Aceasta a adus contribuții importante în domenii precum: organizare politică și administrativă, juridic, militar, artă, literatură, arhitectură, limbile Europei (limbile romanice), istoria sa având și în prezent o influență puternică asupra lumii moderne.

Scenariul I

1. Viața de familie

Verigă de bază a societății, familia în Roma Antică era dominată de figura tatălui, a cărui autoritate, cel puțin in perioada republicii, era nelimitată și absolută. De aici și termenul “pater familias– stăpânul absolut al familiei”.

Da, da, știm, te-ai săturat de expresii în latină, dar nu se poate vorbi despre romani fără maxime, se completează mai ceva decât popcornu’ și Cola.

Odată cu vârstă de 7 ani, băiatul își urmă tatăl, iar fetele mama, în activitățile zilnice ale casei. Ajuns la vârstă de 17 ani, în cadrul unei ceremonii, tânărul era dus în For și înscris în listele cetățenilor. Astfel, putea îmbrăca  „toga virilă”, semn că devenise un cetățean roman, și i se dădea numele complet. De acum avea drept de vot și era apt pentru serviciul militar.

Nume avem, togă virilă avem, drept de vot avem, ce ne mai trebuie? Căsătorie.

Romanii se dădeau în vânt după căsătorii, de regulă, fiind celebrate în cadrul unor numeroase ritualuri și ceremonii tradiționale, în centrul cărora erau momentele semnării contractului și cel al împreunării rituale a mâinilor celor doi miri. Însă, dacă pandemia de coronavirus ar fi apărut în acea perioadă, iar tu ai fi fost “în faza” de  trimis porumbei către o anumită domnișoară, ar fi trebuit să mai aștepți, deoarece cel mai probabil astfel de ceremonii ar fi fost interzise tocmai pentru a stopa răspândirea virusului.

Citește și: căsătoria în Roma antică sau cum iubeau romanii

Partea și mai proastă, nu doar că nu ai fi putut să te căsătorești, dar nici opusul, respectiv să divorțezi (primele referințe despre divorț provin de pe vremea romanilor).

Așa că, dacă ai fi fost supărat că ai primit pe soție doar 2 sclavi și 3 măgari în loc 8 din fiecare, ghinion.

2. Educație

Romanii puneau foarte mare accent pe educație, analfabetismul fiind un fenomen de proporţii relativ reduse. Aproape fiecare cetăţean ştia să scrie, să citească şi să socotească. Educaţia copiilor în Roma antică era orientată în sens practic, de a-i forma în spiritul integrării lor în viata colectivităţii, adică de a şti cum să-şi exercite şi drepturile şi obligațiile.

Şcoala primară – la care băieţii şi fetele învăţau împreună – începea la vârsta de 7 ani. Din secolul II î.Hr. şcoala era ţinută de un dascăl de profesie (ludi magister), plătit de părinţi. În principiu, lecțiile aveau loc în aer liber sau localuri de ocazie. Familiile bogate nu îşi trimiteau copiii la şcoala “de stat” a unui ludi magister, ci îi încredinţau unui pedagog, de obicei sclavi greci foarte înţelepţi, deci nu vorbitori nativi de limbă latină.

Astfel, în contextul unei posibile epidemii de “COVID- secolul II î.Hr.”, cursurile școlare ar fi fost suspendate, spre bucuria micilor romani, continuând doar pentru cei care, de regulă “învățau de acasă.”

3. Băile publice

Mersul “la Therme” e mult mai vechi decât ai fi crezut și datează de peste două mii de ani în urmă.

Băile publice erau foarte “la modă” pe vremea romanilor. Scopul principal: relaxare, socializare şi îmbăiere.

Termele (chiar așa se numeau), cuprindeau multe săli cu temperaturi diferite şi facilităţi ca piscinele de înot, biblioteci, săli de socializare, saune şi camere de masaj. În unele oraşe, băile erau amplasate lângă forumuri (un fel de piață) unde aveau acces şi cei săraci şi cei înstăriţi. Îmbăierile erau acompaniate de scene de teatru şi muzică. Interioarele, fiind ornamentate cu mozaicuri şi picturi de culoarea cerului cu stele şi imagini celeste, se asigura o atmosfera plăcută. De remarcat, în cadrul băilor, existau şi camere private pentru discutarea aspectelor ce nu trebuiau să ajungă publice.

Pe de altă parte, bine că în Roma Antică nu exista Instagram, că la câte băi publice și palmieri aveau, ar fi fost prăpăd.

Însă, dacă ar fi fost loviți de coronavirus, ținând cont că, aceste terme erau frecventate de un număr semnificativ de persoane, romanii ar fi trebui să-și ia “la revedere”, cel puțin temporar de la una dintre activitățile lor preferate.

4. Religie

Este bine cunoscut faptul că, în Roma Antică era practicată o religie politeistă, respectiv venerarea mai multor zeități. În orice caz, ceea ce caracterizeaza fenomenul religios roman este, în primul rand, infinită extensie a numărului de divinitati. Nu exista niciun eveniment al vieții umane, niciun fenomen natural, care să nu se afle sub patronajul uneia dintre ele.  Totodată, fiecare dintre acești zei “majori” si “minori” se considera a fi dotați cu voință și putere- romanii numind acest lucru numen. Adică, oamenii trebuiau să respecte cu mare strictețe anumite reguli și organizau anumite ritualuri, tocmai pentru “a nu supăra zeii”, în caz de se întâmpla, nu va mai ploua 7 ani și adio grâne. 

De exemplu, pentru a-și arata considerația și devotamentul față de divinități, romanii mergeau frecvent la templu și închinau ofrande (daruri). Dar, în contextul COVID-19, zeii să fie supărați e puțin spus, ar fi de-a dreptul “în depresie”, pentru că cel mai sigur până la stoparea pandemiei templele nu ar mai fi frecventate, deci NU CADOURI ȘI ATENȚII.

5. Adunările publice

Cel mai important loc în Roma Antică, forumul reprezenta un loc deschis înconjurat de coloane şi statui ale personalităţilor admirate, unde cei mai importanți reprezentanți ai societății, se putea întâlni ca să discute politică, să obţină suport popular pentru o idee, să participe la alegeri sau să facă negoţ. Una dintre activitățile strict legate de forum, este oratoria. Această artă, s-a dezvoltat lent în Roma, dar a început să înflorească atunci când imperiul a cucerit Grecia și a început să fie influențat de tradițiile sale. Reprezentanți ai tuturor claselor sociale, veneau în “piața publică” pentru a asculta, discursurile celor mai importanți avocați și politicieni ai momentului.

“ Cezar pe balcon, întrebându-se care 10% din teritoriul planetei nu l-a cucerit încă. În spatele său, se aude:

Cough cough ! (tuse seacă)

Cezar : – Și tu, Brutus ? “

Din acest moment, ar fi fost interzise orice manifestații din piețele publice. Probabil, acest lucru nu ar fi arătat așa bine în CV-ul lui Cicero.

6. Comerț

Dacă trăiai în lumea antică şi aveai chef de puțin shopping, străzile Romei erau cel mai potrivit loc pe care puteai să-l alegi. Roma antică era un oraş cosmopolit care atrăgea constant oameni şi mărfuri de dincolo de țărmurile Mediteranei. Ca mai toți locuitorii oraşelor, romanii se bazau pe comercianții care îi aprovizionau cu mâncare, îmbrăcăminte şi alte bunuri. Se pare, că existau tot felul de mici prăvălii şi ateliere, ce se întindeau de-a lungul principalelor străzi.

Însă, dacă coronavirus și-ar fi făcut simțită prezența pe la tarabe, ținând cont că cel mai repede se răspândește în locuri aglomerate, autoritățile romane ar fi fost nevoite să stopeze orice activitate ce privește comerțul. Inclusiv, vizitele la Cleopatra.

7. Spectacole

Vechii romanii nu se gândeau doar la ce război să poarte și cu cine, sau cărui zeu să mai aducă ofrande. Știau că este extrem de important să te relaxezi și amuzi, apelând la numeroase activități pentru a se distra. Printre cele mai cunoscute se numără: înotul, călăritul, luptele greco- romane, alergatul, pescuitul,curse cu cai, muzica sau jocurile de masă ( romanii iubeau jocurile cu zaruri, şahul şi alte jocuri care necesitau table).

Pe de parte, activitatea cea mai grandioasă, văzută ca un fenomen în acea vremea, este reprezentată de luptele cu gladiatori. Colosseum, peste 50 000 de spectatori, elefanţi, girafe, lei și bineînțeles luptători de toate felurile (inclusiv femei).

Aceste spectacole, un fel de Neversea la vechii romani (dacă și atunci se punea în intro “așa sunt zilele mele”, sincer nu știm), puteau dura și până la 123 de zile, participând peste 11.000 de gladiatori.

O altă modalitate de petrecere a timpului liber, extrem de iubită în vremea antică, se referă la teatru.  De regulă, actorii erau masculini ce jucau roluri variate, purtând costume (cele albe reprezentau personaje bătrâne, cele negre reprezentau personajele tinere, iar cele roşii reprezentau sclavii) şi măşti. Se ţineau piese de comedii, tragedii, jocuri de pantomimă şi mascarade.

Dar, cu o posibilă pandemie bătând la ușă, pentru a limita cât mai mult răspândirea, romanii ar fi trebuit să se mulțumească cu activități ce nu implică contactul cu un număr mare de persoane. Cu alte cuvinte, teatru în sufragerie, sau cu declarația completată, maxim 3, la alergat.

8. Cuceriri militare

Un alt aspect pentru care și-au câștigat locul în istorie, privește numeroasele lupte purtate de romani. Aflăm, că existau mai multe tipuri de războaie.  În primul rând exista războiul de cucerire. Prin el se urmărea transformarea unor regiuni în provincie romană sau într-un stat clientelar subordonat. Alt tip de război era cel realizat pentru reprimarea unei rebeliuni şi avea loc atunci când un popor aflat sub stăpânire romană se revolta. Prin astfel de intervenţii armate, romanii aduceau din nou sub ascultare poporul în cauză.

Chiar dacă, este cunoscut faptul că, cei care făceau parte din armata romană aveau o formă fizică de invidiat, în ipostaza unui inamic “ascuns”, respectiv coronavirus, marii generali romani nu ar fi riscat să-și vadă armata decimată, deci cucerirea planetei și dominația mondială ar trebui să mai aștepte. Probabil, în cazul unui conflict cu Dacia, Traian ar fi jucat table cu Decebal (că tot iubeau romanii jocurile cu zaruri), și cam asta ar fi fost tot.

Scenariul II

Fără prea multă bătaie de cap, pe modu’ 300 – Eroii de la Termopile ”, fără Sparta, dar cu “ THIS IS ROMAAA !!!!”, prima persoană infectată cu COVID-19, ar fi fost luată “de-o aripă” și…continuarea o știți voi, iar dacă nu o știți vă recomandăm să vă uitați la film.

Roma Antică, fără doar și poate, a pus bazele unei civilizaţii vaste şi de ale cărei cultură ne folosim chiar şi în acest moment. Lăsând gluma la o parte, romanii reprezintă până în prezent o sursă de inspiraţie şi un punct de comparaţie în istoria universală. 

Fiind caracterizați de glorie, ordine, și mai ales disciplină, în legătură cu o posibilă pandemie de coronavirus, apreciem că s-ar fi descurcat exemplar, bineînțeles apelând la metodele posibile ale vremii. 

Chiar dacă, starea de urgență a fost prelungită cu încă 30 de zile, iar posibilitatea de a reveni la activitățile din viața noastră, așa cum le știam, este încă undeva departe, citiți, fiți creativi, și cel mai important, păstrați-vă zâmbetul pe buze, dacă nu, sigur articolele noastre o să vi-l aducă. 

Poza de Jessi Pena pe Unsplash

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *