Cum se iau deciziile într-un SRL?

Ți-ai făcut o firmă cu încă niște prieteni și a venit momentul în care trebuie să decizi ce se întâmplă pe acolo. Ai tot auzit de părțile sociale și niște voturi, dar niciodată nu ți-ai pus problema cum se iau deciziile în mod practic. Te uiți în actul constitutiv, dar nu înțelegi de acolo mare lucru. Stai liniștit, citește în continuare, iar la final vei scrie cap-coadă singur documentele.

Vezi aici cele mai frecvente modificări pe care le poți face la o firmă.

Ce este un SRL?

Societatea cu răspundere limitată (SRL) este o formă de societate din cele 5 prevăzute de Legea 31/1990, ale cărei obligații sunt garantate de patrimoniul social, iar răspunderea asociaților este limitată la aportul adus în societate. Asta înseamnă că eu îmi aduc contribuția la capitalul social al SRL-ului, cu bani sau alte bunuri (acestea mai poartă denumirea de aport în numerar și aport în natură, singurele permise la SRL), însă atunci când societatea va fi nevoită să-și plătească datoriile eu voi pierde cel mult aportul pe care l-am adus inițial, pentru că eu, ca asociat, nu răspund nelimitat. Astfel, dacă societatea are prea multe datorii și nu are cu ce să le plătească, creditorii acesteia nu vor putea să pretindă plata datoriilor cu bunurile mele personale (ceea ce este diferit de o PFA, unde răspunzi cu bunurile personale). 

Este, de asemenea, o formă atipică de societate, împrumutând caracteristici de la societățile de persoane (SNC, SCS), încrederea dintre asociați fiind esențială pentru viața societății, dar și de la societățile pe capitaluri (SA, SCA), cea mai importantă caracteristică împrumutată de aici fiind răspunderea asociaților în limita aportului efectuat. Acest caracter mixt al societății cu răspundere limitată își pune amprenta și asupra modalității de luare a deciziilor și majorităților ce trebuie întrunite.

Până să trecem la modalitatea concretă de luare a deciziilor, trebuie să știi că există două tipuri de SRL-uri: 

  1. SRL cu asociat unic, atunci când avem o singură persoană, fizică sau juridică, care deține 100% din firmă,
  2. SRL cu mai mulți asociați, până în 50, iar fiecare deține o parte din firmă sub formă de procent din capitalul social.

1.     Convocarea AGA

Astfel, organul deliberativ și decizional al SRL este Adunarea Generală a Asociaților, la care au dreptul să participe toți asociații, cu excepția societății cu răspundere limitată cu asociat unic, unde atribuțiile AGA sunt preluate de către acesta, iar acolo avem deciziile asociatului unic.

Cu privire la modalitățile de convocare ale acesteia, ne interesează art. 195 din Legea nr. 31/1990 a societăților, care prevede în sarcina administratorilor societății obligația convocării AGA, cel puțin o dată pe an sau ori de câte ori este necesar.

Convocarea poate fi solicitată și de către un asociat sau un număr de asociați reprezentând minimum o pătrime din capitalul social, cu arătarea scopului convocării. Convocarea se face la sediul societății, în forma prevăzută de actul constitutiv sau, în lipsă, prin scrisoare recomandată (adică prin poștă cu confirmare de primire), cu cel puțin 10 zile înainte de ziua fixată pentru ținerea acesteia. 

Bune practici: în Actul Constitutiv se pot prevedea și alte modalități (moduri) prin care se poate face convocarea și modul de ținere a discuțiilor. 

Arătarea ordinii de zi este, de asemenea, necesară (art. 195 alin. (3) din Legea societăților). S-a subliniat, atât în literatura de specialitate, cât și în practică, importanța îndeplinirii obligației de informare a asociaților cu privire la completa informare a ordinii de zi, obiectul adunării, textul propunerii de modificare a actului constitutiv, deoarece eventualele neregularități în acest sens pot genera sancționarea hotărârii cu nulitatea absolută.

(C.A. Timișoara, secția a ll-a civilă, sentința nr. 515 din 3 iulie 2014, apud V. Nemeș, Drept comercial, ed. a 3-a revizuită și adăugită, Editura Hamangiu, București, 2018, p. 258 ).

Nu te gândi la o ordine de zi ca la ceva foarte complicat, cu text de lege și alte cele, ci la ce ar trebui să se discute în cadrul întâlnirii.

2.     Tipuri de majorități

Înainte de a analiza numărul de voturi care este necesar pentru adoptarea unei hotărâri și condițiile de cvorum ce trebuie întrunite, o să vedem ce presupune fiecare majoritate ce ar putea fi cerută de lege atunci când vorbim de luare unei decizii.

Nu îți trebuie cunoștințe avansate de matematică, pentru că ți le-am explicat noi mai jos.

Majoritatea simplănecesită un număr de voturi egal cu 50% + 1 din numărul celor prezenți. 
Majoritatea absolutăcere același număr de voturi, însă de această dată din numărul total, nu doar dintre cei prezenți.
Majoritatea calificatăpresupune că pentru adoptarea hotărârii AGA este necesar un anumit număr de asociați sau părți sociale, cerut de lege sau de actul constitutiv, cum este, de exemplu, numărul de trei pătrimi din capitalul social pentru aprobarea cesiunii de părți sociale, impus de art. 202 din Legea societăților. 
Unanimitateapresupune consensul total al asociaților cu privire la problema ce necesită soluționare.

3.     Dubla majoritate – specifică luării deciziilor în SRL

În ceea ce privește deciziile luate în cadrul unul SRL, regula este aceea că este necesară dubla majoritate a asociaților și a părților sociale (acestea reprezintă modalitatea de împărțire a capitalului social între asociați într-un SRL), care trebuie să fie absolută, adică jumătate plus unu din numărul total de asociați și din numărul total de părți sociale.

Această modalitate atipică de majoritate cerută pentru adoptarea hotărârilor este, așa cum am mai precizat, expresia caracterului mixt al SRL, în sensul că nu este suficient ca un asociat să dețină majoritatea părților sociale pentru a lua decizii în favoarea sa.

Dacă, de exemplu, avem 10 asociați, având în vedere că bunul mers al societății depinde de buna înțelegere, de încrederea reciprocă pe care aceștia o au, ar fi nevoie ca 6 asociați să voteze pentru adoptare. Pe de altă parte, nu este neglijată nici ponderea părților sociale deținute, astfel încât, dacă din cei 10 asociați, unul deține 60% din părțile sociale, ceilalți 9 asociați nu vor putea întruni majoritatea cerută, pentru că împreună dețin doar 40%.

Totuși, asociații pot deroga și pot prevedea în actul constitutiv o majoritate superioară sau inferioară celei prevăzute de lege, în funcție de interesele și de așteptările pe care le au. În practică, actele constitutive derogă rareori de la regula dublei majorități, în special în favoarea majorității capitalului social. 

Bune practici: e bine să apelezi la ajutorul unui profesionist în cazul ăsta, cum suntem noi la avocatoo.ro, pentru că există anumite situații specifice unde nu poți modifica majoritățile, chiar dacă ai vrea.

Fiecare parte socială dă dreptul la un vot. 

În cazul neîntrunirii majorității cerute de lege sau de actul constitutiv, art. 193 alin. (3) din lege prevede că adunarea convocată din nou poate decide asupra ordinii de zi, oricare ar fi numărul de asociaţi şi partea din capitalul social reprezentată de asociaţii prezenţi”. 

Deci deciziile la a doua convocare se iau cu majoritatea simplă a asociaților prezenți și a părților sociale reprezentate în cadrul întrunirii. Se prezintă 5 asociați din cei 10, prin urmare 3 dintre ei trebuie să voteze pentru adoptarea hotărârii. Acești 5 asociați dețin, să spunem, 30% din părțile sociale, de unde ar rezulta că 16% din părțile sociale reprezentate în AGA trebuie să voteze pentru. 

Aceste decizii luate în cadrul AGA soluționează anumite chestiuni periodice, obișnuite în viața societății, drept urmare se urmărește evitarea unui blocaj decizional pentru probleme uzuale, iar legea interzice ca asociații să convină un cvorum sau o majoritate absolută sau calificată în acest caz ( S. Bodu, Legea societăților, comentată și adnotată, editura Rosetti, București,  ediția 2017, p. 968).

4.     AGA ordinară vs AGA extraordinară

Aceste două tipuri de adunări generale sunt expres reglementate la societățile de capitaluri (SA, SCA), însă putem face această diferență terminologică și la SRL, deoarece acest lucru rezultă din condițiile de cvorum și de majoritate, dar și din problemele ce sunt supuse deliberării. 

AGA ordinară reglementează acele chestiuni inevitabile, obișnuite în desfășurarea activității unei societăți, în timp ce hotărârile luate de AGA extraordinară au o importanță mai mare, cel puțin din perspectiva impactului pe care îl au pentru societate, a modificărilor pe care le aduc și necesită, prin urmare, condiții mai stricte de adoptare.

Condițiile prevăzute anterior trebuie să fie întrunite pentru Adunarea generală ordinară, care ia decizii cu privire la orice problemă privind viața societății, cu excepția celor care sunt de competența adunării generale extraordinare.

(O. A. Urda, Drept comercial român, ed. a 2-a, editura Universul Juridic, București, 2017, p. 60).

Cu privire la aceasta din urmă atunci când se iau hotărâri cu privire la modificarea actului constitutiv, când, dată fiind importanța deciziei și caracterul intuitu personae al societății, condițiile de vot sunt mai stricte. Astfel, conform art. 192 alin. (2), „pentru hotărârile având ca obiect modificarea actului constitutiv este necesar votul tuturor asociaţilor, în afară de cazul când legea sau actul constitutiv prevede altfel”. 

Bune practici: prin modificarea Actului Constitutiv al unei societăți se înțeleg inclusiv situațiile în care modifici sediul social, codurile CAEN, administratorul firmei sau cotele deținute de asociați. Acestea trebuie făcute sub umbrela unei Adunări Generale Extraordinare, deși în practică, majoritatea profesioniștilor omit acest aspect extrem de important. De aceea este bine să apelezi la specialiști care chiar știu ce fac.

Cu privire la acest caz, se admite că art. 193 alin. (3) nu are aplicabilitate, în sensul că nu se poate lua o hotărâre valabilă la a doua convocare cu privire la modificarea actului constitutiv, în alte condiții de vot decât cele prevăzute la art. 192 alin. (2). Rezultă că, dacă la prima convocare, nu s-a votat modificare în unanimitate, acest lucru nu înseamnă că la a doua convocare, când sunt prezenți 5 asociați și reprezentate 30% din părțile sociale, ca în exemplul anterior, este suficient ca doar cei prezenți să voteze unanim pentru adoptarea hotărârii. Este nevoie de voturile tuturor, nu doar a celor prezenți. Mai este de subliniat faptul că de la regula unanimității se poate deroga, în anumite cazuri, prin acordul părților exprimat în actul constitutiv, așa cum reiese din text. De asemenea, un caz de modificare implicită a actului constitutiv, în care legea cere o majoritate calificată de trei pătrimi din capitalul social este transmiterea părților sociale către persoane terțe de societate, la care am făcut referire anterior.

Prin actul constitutiv se poate prevedea și un drept de veto al fondatorilor pentru modificările sau completările aduse actului constitutiv, aceștia având posibilitatea să blocheze acele modificări care ar putea afecta bazele pe care s-a clădit inițial societatea ( S. D. Cărpenaru, Tratat de drept comercial, ed. a Vl-a actualizată, editura Universul Juridic. București, 2019, p. 657).

În final, în urma deliberărilor se va întocmi un proces-verbal al ședinței AGA, unde se vor consemna data, locul adunării, numărul de asociați prezenți, dezbaterile, hotărârile luate și, la cererea acționarilor, declarațiile făcute de aceștia în ședință (art. 131 alin. (1) din Legea societăților). Acest proces-verbal se trece în registrul adunărilor generale. De asemenea, așa cum am menționat, acesta cuprinde și rezultatul deliberărilor, prin urmare nu este necesar un înscris distinct care să poarte numele de „hotărâre”. Dar, dacă prin hotărârea respectivă se modifică actul constitutiv, trebuie încheiat un act adițional la actul constitutiv.

În realitate: în activitatea curentă, nu se mai încheie un act adițional la Actul Constitutiv, ci se depune o nouă versiune de act constitutiv (actul constitutiv actualizat), care va purta mențiunea ”actualizat la data de …”

Hotărârile AGA devin opozabile terților, aceștia iau cunoștință de decizia valabil adoptată și trebuie să îi respecte conținutul, prin menționarea în Registrul Comerțului și publicarea în Monitorul Oficial, însă pentru asociați, aceste produc efecte de la adoptare și sunt obligatorii și pentru asociații care nu au fost prezenți sau au votat împotrivă, sub rezerva, bineînțeles, a legalității acelor hotărâri și a conformității cu actul constitutiv.