Consiliul Europei. Consiliul European. Consiliul UE

Chiar daca denumirile acestor trei organisme sunt asemanatoare, generand deseori confuzii, intre ele exista deosebiri atat la nivelul competentelor, cat si in ceea ce priveste organizarea ori natura lor. Prima diferentiere fundamentala reiese din natura lor:

in timp ce Consiliul European si Consiliul UE sunt 2 dintre cele 7 institutii oficiale ale Uniunii Europene, Consiliul Europei este o organizatie internationala distincta de UE.


CONSILIUL EUROPEI

Consiliul Europei este cea mai mare organizație în materie de drepturi ale omului de pe continent. Aceasta include 47 de state membre, dintre care 28 sunt state membre ale Uniunii Europene. Toate statele membre ale Consiliului Europei au aderat la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, un tratat conceput pentru a proteja drepturile omului, democrația și statul de drept.

Orice stat european poate deveni membru al Consiliului Europei cu o condiţie: să accepte principiul supremaţiei dreptului şi să garanteze drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului pentru toate persoanele aflate sub jurisdicţia sa. Consiliul Europei tratează toate chestiunile majore cu care se confruntă societatea europeană, în afară de problema apărării. Programul lui cuprinde, printre altele, următoarele domenii de activitate: drepturile omului, media, cooperarea juridică,  coeziunea socială, sănătatea, educaţia, cultura, patrimoniul, sportul, tineretul, democraţia locală şi cooperarea transfrontalieră, protecţia mediului şi amenajarea teritorială.

România a aderat la Consiliul Europei (CE) ca urmare a deciziei de la 4 octombrie 1993, formulată prin rezoluţia nr. 37/1993 a Comitetului de Miniştri al CE, privind invitarea ţării noastre de a deveni membru al Consiliului Europei. La data de 7 octombrie 1993, România a semnat documente statutare şi Convenţia Europeană a Drepturilor şi Libertăţilor Fundamentale ale Omului, cu ocazia primului Summit al CE (Viena). Aderarea la CE, organizaţie fondată pe principiile respectului pentru drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, pentru valorile democraţiei şi ale statului de drept, a constituit o etapă obligatorie în promovarea demersurilor României de aderare la Uniunea Europeană (UE) şi la Organizaţia Tratatului Nord-Atlantic (NATO)

⇒Obiectivele Consiliului Europei :

Protecţia drepturilor omului, a democraţiei pluraliste şi a supremaţiei dreptului;

Favorizarea conştientizării şi încurajarea dezvoltării identităţii şi diversităţii culturale ale Europei;

Căutarea unor soluţii pentru problemele cu care se confruntă societăţile europene (discriminarea minorităţilor, xenofobia, intoleranţa, protecţia mediului, clonarea umană, sida, drogurile, crima organizată, etc.);

Dezvoltarea stabilităţii democratice în Europa prin susţinerea reformelor politice, legislative şi constituţionale.

Activitatea Consiliului Europei contribuie la elaborarea convenţiilor şi acordurilor europene care constituie mai apoi baza modificărilor şi ajustărilor legislative în statele membre. Anumite acorduri pot fi, de asemenea, ratificate şi de state nemembre. Studiile şi activităţile din diversele domenii de acţiune sunt transmise guvernelor pentru ca pe baza acestora să se consolideze cooperarea şi progresul social în Europa. Consiliul Europei adoptă şi acorduri parţiale, care permit unui anumit număr de state membre să organizeze activităţi specifice, de interes comun, cu acordul celorlalţi membri.

⇒Institutiile Consiliului Europei :

  • Comitetul Miniştrilor

Comitetul de Miniștri este organul decizional al Consiliului Europei și cuprinde miniștrii de externe ai celor 47 de state membre sau reprezentanții diplomatici permanenți ai acestora la Strasbourg. Acesta este atât un organism guvernamental în cadrul căruia se dezbat, de pe poziții egale,  abordările naționale la problemele europene, cât și un forum care caută răspunsuri colective la aceste provocări. Împreună cu Adunarea Parlamentară, acesta este apărătorul valorilor fundamentale ale Consiliului și monitorizează respectarea de către statele membre a angajamentelor asumate. Comitetul de Miniștri decide asupra politicii Consiliului și aprobă programul de activități și bugetul Consiliului. Acesta stabilește totodată acțiunile care urmează a fi întreprinse în baza recomandărilor Adunării Parlamentare și ale Congresului Autorităților Locale și Regionale, precum și a propunerilor venite din partea diferitelor comitete interguvernamentale și conferințe ale miniștrilor specializați. Comitetul de Miniștri supraveghează de asemenea executarea de către statele membre a hotărârilor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Deciziile Comitetului Miniştrilor sunt transmise guvernelor sub formă de recomandări sau fac obiectul convenţiilor şi acordurilor europene obligatorii din punct de vedere juridic pentru statele care le-au ratificat. De asemenea, Comitetul Miniştrilor adoptă declaraţiile şi rezoluţiile privind chestiunile politice de actualitate.

Statele europene care au aderat la statutul Consiliul Europei se angajează să recunoască principiul supremaţiei dreptului şi al aceluia în virtutea căruia persoanele aflate sub jurisdicţia lor trebuie să se bucure de drepturile şi de libertăţile fundamentale ale omului. Ele se angajează, printre altele, să colaboreze în mod sincer şi activ la realizarea unei uniuni mai strânse între 10 ele şi să favorizeze progresul lor economic şi social. Fiecare stat membru este responsabil să onoreze aceste angajamente iar Comitetul Miniştrilor asigură caracterul efectiv al acestora. În caz de încălcare gravă a obligaţiilor statutare de un stat membru, Comitetul Miniştrilor poate suspenda dreptul de reprezentare al acelui stat, îl poate invita să se retragă sau poate chiar decide încetarea apartenenţei la Organizaţie. Comitetul Miniştrilor veghează, de asemenea, asupra aplicării efective a convenţiilor şi a acordurilor încheiate între statele membre.

  • Adunarea Parlamentară

Adunarea Parlamentară este unul dintre cele două organe statutare ale Consiliului Europei. Ea reprezintă forţele politice ale parlamentelor statelor membre. Deliberările sale joacă un rol important în orientarea activităţii Comitetului Miniştrilor şi a sectoarelor interguvernamentale ale Consiliului Europei. Adunarea parlamentară cuprinde reprezentanţii parlamentari ai fiecărui stat membru al Consiliului Europei, aleşi sau desemnaţi de parlamentele naţionale. Chiar dacă aceasta cuprinde mai multe voci care reflectă opinia politică de pe întregul continent, misiunea sa este de a susține valorile comune ale drepturilor omului, democrației și statului de drept, care reprezintă „patrimoniul comun” al europenilor. Chiar dacă textele sale nu sunt obligatorii, Adunarea se adresează în numele a 800 de milioane de europeni, iar cele 47 de guverne europene trebuie să dea un răspuns colectiv. Aceasta este conștiința democratică a unei Europe extinse. Adunarea inițiază tratate internaționale; dezbate și adoptă recomandări și prezintă orientări Comitetului de Miniștri, guvernelor naționale și parlamentelor; alege Secretarul General, Comisarul pentru Drepturile Omului și judecătorii Curții Europene a Drepturilor Omului; asigură un forum democratic pentru dezbateri și monitorizează alegerile; comitetele acesteia joacă un rol important în examinarea chestiunilor de actualitate.

  • Secretarul General

Secretarul General defineşte priorităţile şi stabileşte Programul de lucru interguvernamental, pentru aprobarea anuală de către Comitetul Miniştrilor. Secretarul General este responsabil de executarea programului cu ajutorul Secretariatului.

  • Congresul autoritatilor locale si regionale

Congresul este forța motrice în accelerarea procesului de delegare a competențelor la nivelul local și regional de guvernare. Congresul reprezintă vocea celor 200 000 de regiuni și municipalități și asigură un forum în cadrul căruia reprezentanții aleși pot să discute despre probleme comune, să își concentreze experiențele și să elaboreze politici. Acțiunile acestuia vizează consolidarea democrației și îmbunătățirea serviciilor la nivel local și regional. Acesta monitorizează evoluția democrației locale și regionale, încurajează dialogul politic dintre guvernele naționale și entitățile teritoriale și sprijină cooperarea transfrontalieră regională și locală.

  • Conferinta organizatiilor neguvernamentale internationale

Activitatea Consiliului Europei beneficiază de contacte strânse şi de o cooperare cu elementele dinamice ale societăţii, precum sunt cele reprezentate de ONG-uri. Programele de cooperare ale Consiliului Europei se bazează pe parteneriatul cu ONG-urile şi se concentrează asupra reformei democratice. Conferința include în jur de 400 de ONG-uri internaționale. Aceasta stabilește legături esențiale între politicieni și public, făcând cunoscută vocea societății civile în Consiliu. Activitatea Consiliului beneficiază în mare parte de expertiza ONGI și de legăturile sale cu cetățenii europeni.

  • Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO)

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, al cărei sediu se află la Strasbourg, este organismul judiciar permanent responsabil de monitorizarea conformității cu Convenția europeană a drepturilor omului. Rolul acesteia este de a asigura respectarea drepturilor consfințite prin Convenția la care au aderat cele 47 de state membre ale Consiliului Europei. Curtea este compusă dintr-un număr de judecători egal cu cel al statelor contractante. Aceasta pronunță hotărâri cu privire la cererile individuale sau la cererile introduse de către stat privind presupuse încălcări ale drepturilor civile și politice prevăzute de Convenția europeană a drepturilor omului. Începând din 1998, aceasta își desfășoară activitatea ca instanță permanentă, iar persoanele fizice i se pot adresa direct. Deciziile pronuntate de Curte au un caracter obligatoriu pentru țările vizate și au determinat guvernele să își schimbe legislația și practica administrativă într-o multitudine de domenii. Conform jurisprudenței Curții, Convenția este un instrument viu și puternic prevăzut pentru abordarea provocărilor noi și consolidarea statului de drept și a democrației în Europa.

  • Comisarul pentru drepturile omului

Comisarul reprezintă o instituție independentă și responsabilă de promovarea educației, conștientizării și respectării drepturilor omului în statele membre și de asigurarea conformității depline și efective cu instrumentele Consiliului Europei. În esență, Comisarul are un rol de prevenire și îndeplinește funcții diferite de cele ale Curții Europene a Drepturilor Omului și ale altor organizații care se bazează pe tratate. Comisarul nu deține puteri executive. Lucrând împreună cu alte instituţii ale Consiliului Europei, Comisarul poate adresa un raport, o recomandare sau un aviz asupra oricărei chestiuni speciale Comitetului Miniştrilor cât şi Adunării Parlamentare, dacă el estimează că este oportun.


CONSILIUL EUROPEAN

Rolul Consiliului European este acela de a defini directia politicii generale si a prioritatilor Uniunii Europene. Consiliul European reunește liderii UE pentru a stabili agenda politică a Uniunii. Acesta reprezintă cel mai înalt nivel de cooperare politică între țările UE. Consiliul este una dintre cele 7 instituții oficiale ale Uniunii și se prezintă sub formă de summituri (de obicei, trimestriale), prezidate de un președinte permanent.

Consiliul European a fost creat in 1974 ca forum informal de dezbatere intre sefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale UE. Prin Tratatul de la Maastricht din 1992, Consiliul European a dobandit un statut si un rol formal- acela de a impulsiona si de a defini orientarile politice generale ale UE, iar in 2009, ca urmare a modificarilor introduse prin Tratatul de la Lisabona, Consiliul European a devenit una dintre cele 7 institutii ale UE.

⇒Competentele Consiliului European:

  • Stabilește orientarea generală și prioritățile politice ale UE, dar nu adoptă acte legislative.
  • Tratează chestiuni complexe și sensibile care nu pot fi soluționate la niveluri mai joase de cooperare interguvernamentală.
  • Definește politica externă și de securitate comună a UE, ținând cont de interesele strategice ale Uniunii și de implicațiile în domeniul apărării.
  • Desemnează și numește candidați la anumite posturi de importanță majoră la nivelul UE, cum ar fi BCE și Comisia.

Pentru fiecare chestiune, Consiliul European poate:

-să îi ceară Comisiei Europene să elaboreze o propunere

-să i se adreseze Consiliului UE.

⇒Componenta Consiliului European:

Consiliul European este format din șefii de stat sau de guvern din toate țările membre, președintele Comisiei și Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe și politica de securitate. Se reunește la convocarea președintelui său, care este ales chiar de către Consiliu pentru un mandat de doi ani și jumătate, care poate fi reînnoit o singură dată. Președintele Consiliului European reprezintă Uniunea în relația cu lumea externă.

⇒Procesul decizional:

Consiliul European adoptă majoritatea deciziilor prin consens. Cu toate acestea, în anumite cazuri menționate în tratatele UE, deciziile sunt adoptate în unanimitate sau cu majoritate calificată. În cazul în care se recurge la vot, nu participă nici președintele Consiliului European, nici președintele Comisiei.


Consiliul UE (Consiliul)

Consiliul este una dintre cele 7 instituții ale UE si reprezintă un factor decizional esențial al Uniunii. Acesta negociază și adoptă acte legislative în majoritatea cazurilor împreună cu Parlamentul European, prin intermediul procedurii legislative ordinare, cunoscute și sub numele de codecizie. Codecizia se utilizează pentru domenii de politică în care UE are competență exclusivă sau competență partajată cu statele membre. În aceste cazuri, Consiliul legiferează în temeiul propunerilor care îi sunt înaintate de Comisia Europeană.

⇒Competentele Consiliului UE:

  • Negociază și adoptă legislația UE, împreună cu Parlamentul European, pe baza propunerilor înaintate de Comisia Europeană.
  • Coordonează politicile țărilor UE.
  • Elaborează politica externă și de securitate a UE, plecând de la orientările Consiliului European.
  • Încheie acorduriîntre UE și alte țări sau organizații internaționale.
  • Adoptă bugetul anual al UE, în colaborare cu Parlamentul European.

⇒Componenta Consiliului UE:

Nu exista membri permanenți ai Consiliului. Acesta se reunește in 10 configurații diferite, fiecare corespunzând unuia dintre domeniile politice supuse dezbaterii. In funcție de configurație, fiecare tara își trimite ministrul care se ocupa de domeniul abordat. In ceea ce privește prezidarea reuniunilor, Consiliul „Afacerilor Externe” este prezidat întotdeauna de aceeași persoana- Înaltul Reprezentant pentru afaceri externe si politica de securitate-, toate celelalte reuniuni fiind prezidate de ministrul de resort din tara care deține președinția UE in momentul respectiv.

Deciziile pot fi adoptate doar dacă se întrunește o majoritate calificată :

-55 % din țări (la numărul actual de 28 de state membre, aceasta înseamnă vot favorabil din partea a 16 țări)

-reprezentând cel puțin 65 % din populația totală a UE.

Pentru a bloca o decizie este nevoie de cel puțin 4 țări, reprezentând cel puțin 35 % din populația totală a UE. Excepție: subiectele delicate, precum politica externă sau impozitarea, necesită unanimitate de voturi (vot favorabil din partea tuturor țărilor). Pentru aspectele procedurale și administrative este suficientă majoritatea simplă de voturi.


 

 

Pentru detalii:

-www.europa.eu

-www.consilium.europa.eu

-www.coe.int