Pot angajații să fie concediați pentru postările din mediul online?

Cât de mult pot angajatorii să controleze ce pot și ce nu pot să spună angajații în mediul online?

Pe măsură ce rețelele de socializare devin tot mai utilizate pentru exprimarea opiniilor și distribuirea informațiilor, drepturile angajaților prezintă un interes tot mai crescut pentru angajatori.

În cauza Herbai contra Ungariei (nr. 11608/15) , Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a fost sesizată cu o încălcare a dreptului la libera exprimare, așa cum este prevăzut în Articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. Sesizarea a fost introdusă ca urmare a concedierii unui angajat al unei bănci din Ungaria pentru faptul că a publicat postări despre departamentul de Resurse Umane (HR) pe blogul personal. 

Situația de fapt

Domnul Herbai lucra ca manager de resurse umane la o bancă și a fost concediat în 2011 după ce s-a descoperit că a postat pe un blog al cărui scop era acela de a oferi informații pentru publicațiile și evenimentele din domeniul HR. Pe blog au fost găsite un profil și o poză a domnului Herbai, descriindu-l ca expert în Resurse Umane angajat la o banca națională importantă, fără să fie menționat numele acesteia. Au fost postate două articole de către domnul Herbai și încă o persoană care ofereau informații generale despre probleme de interes pentru cei care activează în domeniu, precum strategiile de HR și ratele de impozitare. 

Banca a susținut că purtarea domnului Herbai (caracterizată drept un serviciu educațional în domeniul HR) a adus atingere intereselor economice ale băncii. De asemenea, banca a susținut că domnul Herbai și-a încălcat codul deontologic care interzicea angajaților să publice informații legate de activitatea acesteia. În opinia angajatorului,domnul Herbai reprezenta un pericol pentru interesele băncii prin prisma funcției sale și a informațiilor confidențiale la care avea acces.

Ce a statuat Curtea?

Curtea Supremă a Ungariei a considerat legitimă concedierea domnului Herbai pe motivul că purtarea sa ar fi putut pune în pericol interesele băncii și că a condus la distribuirea de informații confidențiale. Curtea a susținut că, într-o relație de angajare, restricționarea dreptului la libera exprimare este posibilă în măsura în care are un caracter necesar și proporțional. Domnul Herbai a făcut apel la CEDO în baza Articolului 10 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului:

1. Orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. (…) 2. Exercitarea acestor libertăţi ce comportă îndatoriri şi responsabilităţi poate fi supusă unor formalităţi, condiţii, restrângeri sau sancţiuni prevăzute de lege care, într-o societate democratică, constituie măsuri necesare pentru (…) a împiedica divulgarea informaţiilor confidenţiale sau pentru a garanta autoritatea şi imparţialitatea puterii judecătoreşti.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a considerat că instanțele din Ungaria au eșuat să ia în considerare echilibrul dintre dreptul individului la libera exprimare și dreptul angajatorului de a-și proteja interesele economice, dând astfel câștig de cauză domnului Herbai. Având în vedere acest aspect, CEDO și-a argumentat opinia pe următoarele elemente:

  1. Natura discursului. Curtea a considerat că postările domnului Herbai beneficiază de protecția conferită de Articolul 10 din Convenție pentru că informațiile erau adresate profesioniștilor din domeniul HR, adică unui grup specific de indivizi, nu publicului larg. În plus, Curtea a ajuns la concluzia că libertatea de exprimare la locul de muncă nu este limitată exclusiv la informațiile de interes public.
  2. Intenția autorului. Postările domnului Herbai nu au fost determinate de nemulțumirile sale personale și nu au fost publicate cu scopul de a prejudicia interesele băncii. Intenția sa era de a stabili o legătură cu cititorii specializați cu care să realizeze un schimb de informații..
  3. Paguba produsă de autor. Curtea a considerat că banca nu a arătat în ce măsură postarea informațiilor a adus atingere intereselor sale.
  4. Severitatea sancțiunii impuse. Concedierea domnului Herbai, fără a lua în considerare o sancțiune mai puțîn severă, a fost văzută drept o măsură disproporționată raportat la fapta sa.

Ce putem învăță de aici? 

Hotărârea Curții subliniază importanța găsirii unui echilibru între protecția interesului de afaceri al angajatorului și dreptul angajatului la liberă exprimare atunci când vine vorba despre informațiile distribuite în mediul online. Înainte să ia măsura concedierii, angajatorii ar trebui să aibă în vedere acest echilibru- altfel riscă să-și încalce obligațiile care le revin conform Articolului 10 din Convenția privind Drepturile Omului. O postare online care oferă informații într-o manieră generală, fără să pună în pericol interesele economice  al angajatorului, beneficiază de protecția dreptului la libera exprimare și nu poate reprezenta temeiul unei concedieri legale.