Clauza penală sau cum evaluăm anticipat prejudiciul pe care ni-l datorează colaboratorii

Te afli în situația în care ai încheiat un contract cu un colaborator, iar acesta nu mai vrea să-și execute obligațiile asumate. Iar tu ai suferit un prejudiciu pe care trebuie să ți-l recuperezi cumva. Doar că nu ai prevăzut o sumă expresă, astfel încât trebuie să te duci în instanță și să dovedești exact cuantumul, ceea ce durează mult timp și presupune cheltuieli extra.


Să luăm următorul exemplu: lucrezi în industria foto-video și pentru un eveniment ai neapărată nevoie de un cadru pe care să pui o cameră spider. Ai încheiat un contract cu o firmă care s-a obligat să-ți livreze tot set-up-ul cu 2 zile înainte de eveniment, ca să ai timp de teste și să îl montezi cum trebuie. Doar că nu mai vine, iar colaboratorul nici nu mai răspunde la telefon. Din păcate, nici nu mai găsești cadrul respectiv prin altă parte, fiind făcut la comandă pentru nevoile tale și astfel ai pierdut și evenimentul, nu mai încasezi nici banii, dar poate ai noroc și clientul nu îți cere alte despăgubiri.

Cum îți recuperezi banii pierduți?

Ai fi tentat la o primă vedere să zici că ”aia e”. Dacă totuși te înarmezi cu răbdare, te duci la un avocat și îi zici să îl dai în judecată. Pregătește omul actele, începi să te judeci, iar instanța de judecată îți zice să dovedești prejudiciul pe care l-ai avut din simplul fapt că nu ai avut cadrul livrat la timp. Tu zici că ai pierdut un contract de 20.000 euro, dar instanța îți acordă doar 3.000 euro. Pe care îi dai avocatului drept onorariu. Și ai mai și pierdut 2 ani cu judecata.

Dar dacă ți-am spune că ai o metodă mai sigură de a recupera tot prejudiciul suferit? Se numește clauză penală și nu, nu are legătură cu închisoarea.

Ce este clauza penală?

Clauza penală poate fi definită ca fiind o convenție (obligația) accesorie prin care părțile determină anticipat echivalentul prejudiciului suferit de creditor ca urmare a neexecutării ori a executării cu întârziere sau necorespunzătoare a obligației asumate de către debitor, respectiv acea clauză prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale (a se vedea art. 1538 alin. (1) din Codul civil).

Art. 1.538.
(1) Clauza penală este aceea prin care părțile stipulează că debitorul se obligă la o anumită prestație în cazul neexecutării obligației principale.
(2) În caz de neexecutare, creditorul poate cere fie executarea silită în natură a obligației principale, fie clauza penală.
(3) Debitorul nu se poate libera oferind despăgubirea convenită.
(4) Creditorul poate cere executarea clauzei penale fără a fi ținut să dovedească vreun prejudiciu.
(5) Dispozițiile privitoare la clauza penală sunt aplicabile convenției prin care creditorul este îndreptățit ca, în cazul rezoluțiunii sau rezilierii contractului din culpa debitorului, să păstreze plata parțială făcută de acesta din urmă. Sunt exceptate dispozițiile privitoare la arvună.

Din definiția legală se desprinde în mod limpede că evaluarea anticipată nu trebuie să privească neapărat o prestație monetară (cum ar fi, plata unei sume de bani). Dimpotrivă poate fi vorba de obligația de a da (un alt bun cert decât cel datorat, o cantitate de bunuri de gen, altele decât banii etc.) sau obligația de a face (executarea unui anumit serviciu cu titlu echivalent).

În sfârșit, tot o clauză penală este și stipulația contractuală prin care se prevede dreptul creditorului ca, în cazul neexecutării, să fie îndreptățit să rețină sumele încasate până în acel moment – conform art. 1538 alin. (5) din Codul civil.

Clauza penală este foarte utilă pentru că nu ești obligat să dovedești cuantumului prejudiciului. Îl stabilești de la început și gata.

Stipularea clauzei prezintă o mare utilitate practică, deoarece se evită dificultățile de evaluare judiciară a daunelor-interese, creditorul nefiind obligat să dovedească și întinderea prejudiciului sau, chiar mai mult, el putând avea dreptul la penalitate în pofida lipsei unui prejudiciu. Pentru a obține plata sumei stabilite în clauza penală este suficient ca creditorul să probeze faptul neexecutării, executarea necorespunzătoare sau cu întârziere a obligației. De asemenea, clauza penală are un puternic rol cominatoriu, fiind un mijloc de presiune asupra debitorului care, știind că este amenințat cu plata unei sume ridicate, va face tot posibilul să execute întocmai prestațiile datorate.

Însă, clauza penală prezintă și unele inconveniente: din motive economice, debitorul poate fi constrâns să accepte stabilirea unei sume foarte ridicate în clauza penală, ceea ce poate duce la situații inechitabile. Tot astfel, în cazul în care suma stabilită prin clauza penală este prea mică, se oferă debitorului un mijloc sau un motiv de a se sustrage deliberat de la executarea obligațiilor, mai ales atunci când clauza penală este inferioară beneficiului pe care debitorul îl obține din neexecutarea contractului.

Avantajele clauzei penale:

  • nu trebuie să dovedești cuantumul prejudiciului
  • nici măcar nu trebuie să ai un prejudiciu, simpla neexecutare fiind de ajuns

Citește și: putem avea o clauză penală într-un contract de muncă?

Caracterul accesoriu al clauzei penale

Având în vedere că clauza penală este o convenție (obligație) accesorie, în primul rând, trebuie îndeplinite condițiile generale de validitate a oricărei convenții, iar, în al doilea rând validitatea obligației principale constituie o condiție esențială pentru validitatea clauzei penale.

ATENȚIE

  • nulitatea obligației principale atrage nulitatea clauzei penale, însă nulitatea clauzei penale nu atrage nulitatea obligației principale!
  • dacă obligația principală de stinge, atunci și clauza penală se va stinge!

Dreptul de opțiune al creditorului

Art. 1538 alin. (2) din Codul civil prevede dreptul creditorului de a opta, în cazul neexecutării între executarea silită în natură a obligației principale sau rezoluțiune și executarea clauzei penale (adică primirea echivalentului bănesc sau de altă natură stabilit anticipat).

Acest drept de opțiune NU există decât dacă neexecutarea din partea debitorului este culpabilă, revenindu-se astfel la condițiile de bază ale răspunderii contractuale. Condiția se deduce din prevederile art. 1540 alin. (2) din Codul civil, potrivit căruia ”penalitatea nu poate fi cerută când executarea obligației a devenit imposibilă din cauze neimputabile debitorului”.

Alegerea nu este recunoscută decât creditorului, debitorul neavând acest drept, așa cum subliniază și art. 1538 alin. (3) din Codul civil că stipularea unei clauze penale nu are ca efect transformarea obligației principale în obligație alternativă.

Funcționarea clauzei penale

Clauza penală devine exigibilă când sunt întrunite condițiile răspunderii contractuale a debitorului. Prestația stabilită în clauza penală poate fi prevăzută pentru neexecutarea propriu-zisă sau pentru executarea necorespunzătoare, situație în care se pune întrebarea cu care tip de daune-interese sau cu care alte remedii se poate cumula clauza penală (chestiunea cumulului). Pe de altă parte, prestația stabilită în clauza penală fiind fixă, se pune întrebarea dacă aceasta poate sau nu să fie modificată de instanța de judecată (chestiunea mutabilității).

Se poate cumula clauza penală cu altă despăgubire?

Această problematică este abordată în art. 1539 din Codul civil și prevede următoarele soluții:

  1. atunci când clauza penală a fost prevăzută pentru neexecutarea obligațiilor, nu poate fi cumulată cu executarea lor în natură și nici cu eventualele daune-interese compensatorii;
  2. atunci când clauza penală a fost prevăzută pentru executarea necorespunzătoare (adică, în concepția legiuitorului, încâlcându-se regulile referitoare la timpul și locul executării obligației), clauza penală se poate cumula cu remediul executării silite în natură;
  3. dacă clauza penală a fost prevăzută pentru neexecutare, ea nu poate fi cumulată cu daune-interese compensatorii, dar poate fi cumulată cu cele moratorii, dacă există și întârziere în executarea obligațiilor. Când clauza penală a fost stabilită pentru executarea necorespunzătoare (condiții de timp și loc), ea se poate cumula cu daunele-interese compensatorii.

Poate instanța modifica cuantumul clauzei penale?

Problematica modificării clauzei penale este analizată de art. 1541 din Codul civil, care prevede următoarele reguli:

  1. în principiu, instanța nu poate modifica în niciun fel cuantumul clauzei penale – consecință a forței obligatorii a contractului în raport cu instanța de judecată
  2. prin excepție, clauza penală poate fi modificată de instanța de judecată în două ipoteze:

Ipoteza 1: micșorarea este admisibilă în cazul în care obligația principală a fost executată parțial și această executare a profitat creditorului. În ipoteza neexecutării totale, de vreme ce a fost stabilită prin înțelegerea valabilă a părților contractante, chiar dacă este mult superioară prejudiciului, instanțele de judecată nu sunt, în principiu, competente să o modifice. Cu alte cuvinte, clauza penală are forță obligatorie între părțile contractante și se impune a fi respectată întocmai și de instanțele de judecată.

Ipoteza 2: reducerea clauzei penale este admisibilă și în cazul în care penalitatea ”este vădit excesivă față de prejudiciul ce putea fi prevăzut de părți la încheierea contractului” (art. 1541 alin. (1) lit. b) C.civ). Această excepție ridică problema clauzei penale abuzive, care fusese anunțată și de jurisprudența anterioară intrării în vigoare a noului Cod civil. Același text legal prevede și că orice stipulație contrară se consideră nescrisă (întărind ideea caracterului abuziv al aprecierii unei asemenea clauze). Pe de altă parte, în cazul aplicării acestei reguli, reducerea nu poate coborî sub nivelul cuantumului obligației principale (art. 1541 alin. (2) C.civ).

Ipoteze speciale de funcționare a clauzei penale

Legiuitorul aduce în discuție două cazuri speciale de funcționare a clauzei penale.

În cazul obligației principale indivizibile, dar nesolidare (art. 1542 C.civ), dacă neexecutarea rezultă din fapta unuia dintre debitori, creditorul are dreptul ori să pretindă întreaga penalitate de la cel vinovat de neexecutare, ori să solicite o plată întreaga penalitate de la cel vinovat de neexecutare, ori să solicite o plată parțială a penalității de la fiecare debitor indivizibil, însă numai pentru partea acestuia. În acest ultim caz, codebitorul care a plătit păstrează dreptul de regres față de cel ”care a provocat neexecutarea” (credem că legiuitorul a dorit să se refere la cel din a cărui culpă a fost cauzată neexecutarea).

Dacă obligația principală este divizibilă (art. 1543 C.civ), atunci și penalitatea este divizibilă și va fi suportată numai de către codebitorul vinovat de neexecutare și numai pentru partea de care acesta este ținut. Legiuitorul nu prevede ce se întâmplă în situația în care penalitatea însăși constă într-o prestație indivizibilă. Este de presupus că, într-o asemenea, penalitatea poate fi cerută de la debitorul culpabil în întregimea sa, rămânandu-i acestuia un drept de regres față de ceilalți debitori.

În sfârșit, prin excepție, regula divizibilității clauzei penale în cazul obligației principale divizibile nu se aplică atunci când funcția clauzei penale a fost tocmai aceea de a împiedica o plată parțială, iar unul dintre debitori a împiedicat executarea obligației în totalitate. În acest caz, întreaga penalitate poate fi cerută de la debitorul culpabil. De la ceilalți debitori se poate cere numai o plată parțială a penalității (evitându-se, bineînțeles, o plată dublă, atât din partea debitorului vinovat în întregime, cât și din partea celorlalți debitori).

Cum scriem o clauză penală?

După cum vedem, este extrem de importantă maniera în care este scrisă și concepută o clauză penală pentru ca ea să fie valabilă, să producă efecte juridice și, în cel mai fericit caz, să nu fie diminuată de instanța de judecată.

Mai jos regăsești și câteva modele de formulări:

Administratia fondului pentru mediul, model contract achizitii publice
Agentia pentru Dezvoltare Regionala Bucuresti Ilfov
Consiliul national pentru solutionarea contestatiilor

Vrei să fii protejat prin contractele pe care le închei? Contactează-ne!

avocatoo consultanta online juridic
servicii consultanță online

Bibliografie:

  • Liviu Pop, Ionut-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Curs de drept civil. Obligațiile., Universul Juridic, p. 250.
  • Gabriel Boroi, Mona-Maria Pivniceru, Fise de drept civil, Editura Hamagiu, p. 450.