CJUE: serviciul SkypeOut este un serviciu al societății informaționale

CJUE skype este un serviciu informational

În data de 5 iunie 2019, în Cauza C‑142/18, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat cu privire la includerea sau nu a unui serviciu de tip Skype în categoria «serviciilor de comunicații electronice».

Litigiul principal. Situația de fond.

Societatea Skype Communications este editorul unui program informatic de comunicații, denumit Skype, care permite utilizatorului care îl instalează pe un terminal, și anume un computer, o tabletă sau un smartphone, să beneficieze de un serviciu de telefonie vocală și de teleconferință, de la aparat la aparat. SkypeOut este o funcționalitate adițională a programului informatic Skype, care permite utilizatorului acesteia să efectueze apeluri telefonice de la un terminal către o linie de telefonie fixă sau mobilă, prin utilizarea Internet Protocol (IP) [Protocol de Internet (IP)], mai precis a tehnicii numite „Voice over IP” (VoIP) [„voce peste IP” (VoIP)]. SkypeOut nu permite, în schimb, primirea de apeluri telefonice de la utilizatorii de numere de telefon belgiene.

Serviciul furnizat prin intermediul SkypeOut este un serviciu numit „extra oferta furnizorului de servicii de acces la internet” („extra oferta FAI”), adică un serviciu disponibil pe internet fără participarea unui operator tradițional de comunicații.

Serviciul SkypeOut este pus la dispoziția utilizatorilor în conformitate cu două formule tarifare, și anume, o formulă cu plata în avans sau diverse abonamente care dau dreptul la un volum determinat de apeluri telefonice pe lună la un preț recurent.

Utilizarea SkypeOut necesită din punct de vedere tehnic o conexiune la internet, furnizată de un furnizor de servicii de acces la internet (denumit în continuare „FAI”), și intervenția furnizorilor de servicii de telecomunicații autorizați în mod corespunzător să transmită și să termine apelurile către rețeaua telefonică publică comutată (RTPC), cu care Skype Communications a încheiat acorduri și a căror intervenție este remunerată de aceasta sub forma unui tarif de terminare a apelurilor [fixed termination rate (FTR) sau mobile termination rate (MTR)].

Prin scrisorile din 11 mai și din 9 august 2011, Institut belge des services postaux et des télécommunications – IBPT a solicitat Skype Communications să îi notifice serviciile sale în conformitate cu articolul 9 alineatul (1) din LCE, atașând la scrisori formularul de notificare.

La 24 august 2011, Skype Communications a răspuns că ea nu exercita nicio activitate în Belgia și că, în orice caz, nu furniza niciun serviciu de comunicații electronice, astfel cum este definit de directiva‑cadru, întrucât ea însăși nu transmitea niciun semnal. Pe de altă parte, aceasta preciza că, pentru funcționalitatea SkypeOut, ea apela la operatori internaționali care transmit ei înșiși semnalele.

La 14 august 2013, IBPT a scris din nou Skype Communications, precizându‑i că nu respecta obligația de notificare cu privire la serviciul SkypeOut. IBPT arăta că SkypeOut făcea parte dintr‑un „serviciu de comunicații electronice”, în sensul articolului 2 punctul 5 din LCE. Astfel, pe de o parte, faptul că se utiliza un plan de numerotare ar demonstra că este vorba despre un serviciu care este mai mult decât o aplicație web și care nu intră sub incidența excepției de conținut, astfel cum este menționată în definiția unui serviciu de comunicații electronice. Pe de altă parte, faptul că Skype Communications nu asigură transferul de semnale prin rețelele de comunicații electronice nu ar împiedica‑o să ofere efectiv astfel de servicii. În sfârșit, serviciul SkypeOut ar viza utilizatorii care au reședința pe teritoriul belgian.

La 13 decembrie 2013, Skype Communications a contestat poziția IBPT, susținând că acesteia nu i‑au fost alocate numere din planul de numerotare belgian. Faptul că comunicațiile se termină în numere care fac parte din planul belgian respectiv nu ar putea fi înțeles în mod rezonabil în sensul că conferă statutul de serviciu de comunicații electronice. Orice altă interpretare ar implica faptul că orice operator de telecomunicații din lume ar fi supus regimului belgian de notificare a serviciilor de comunicații electronice, chiar dacă recurge la un operator terț autorizat în mod corespunzător pentru terminarea apelurilor la numere din planul de numerotare belgian.

La 23 decembrie 2014, IBPT a comunicat Skype Communications obiecțiile sale cu privire la încălcarea articolului 9 alineatul (1) din LCE și măsurile avute în vedere.

În urma mai multor schimburi și audieri, la 1 iunie 2016, IBPT a comunicat Skype Communications decizia sa finală, adoptată la 30 mai 2016, prin care constata nerespectarea de către aceasta din urmă a articolului 9 alineatul (1) din LCE întrucât furniza un serviciu de comunicații electronice fără să fi procedat la notificarea necesară, îi solicita să pună capăt încălcării în termen de cel mult o lună și îi aplica o amendă de 223 454 de euro, cu plata în termen de 60 de zile.

La 29 iulie 2016, Skype Communications a sesizat cour d’appel de Bruxelles (Curtea de Apel din Bruxelles, Belgia) cu o cerere de anulare a deciziei IBPT din 30 mai 2016, solicitându‑i, pe de altă parte, printre altele, să declare că SkypeOut nu este un serviciu de comunicații electronice și că ea nu este, prin urmare, un furnizor de servicii de comunicații electronice. Ea solicita, cu titlu subsidiar, să adreseze Curții o cerere de decizie preliminară.

La 9 octombrie 2017, Microsoft Ireland Operations, care face parte, precum Skype Communications, din grupul Microsoft, a notificat IBPT, în temeiul articolului 9 din LCE, un serviciu denumit „PSTN Calling” („Apeluri RTPC”), care permite de asemenea formarea de apeluri de la un computer și de la o conexiune la internet către numere din RTPC. Potrivit Skype Communications, serviciul „PSTN Calling” prezintă importante diferențe tehnice față de SkypeOut, ceea ce ar justifica notificarea sa ca serviciu de comunicații electronice.

În cererea sa de decizie preliminară, instanța de trimitere constată că, spre deosebire de ceea ce afirmă Skype Communications, aceasta propune o ofertă adresată rezidenților belgieni, astfel încât există o ofertă de servicii SkypeOut în Belgia. Ea arată, pe de altă parte, că părțile din litigiul principal au opinii divergente cu privire la aspectul dacă serviciul prestat de SkypeOut constă în întregime sau în principal în transmiterea de semnale prin rețelele de comunicații electronice. Ea subliniază în această privință că Curtea a statuat, în Hotărârea din 30 aprilie 2014, UPC DTH (C‑475/12, EU:C:2014:285, punctul 43), că „împrejurarea că transmiterea semnalului are loc prin intermediul unei infrastructuri care nu aparține [solicitantului] nu este pertinentă pentru calificarea naturii serviciului. Astfel, în această privință prezintă importanță numai faptul că [solicitantul] este responsabil față de utilizatorii finali pentru transmiterea semnalului care garantează acestora furnizarea serviciului la care s‑au abonat”.

Întrebarea preliminară adresată

În aceste împrejurări, cour d’appel de Bruxelles (Curtea de Apel din Bruxelles) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1) Definiția serviciului de comunicații electronice prevăzută la [articolul 2 litera (c) din directiva‑cadru] trebuie interpretată în sensul că un serviciu de voce peste IP oferit printr‑un program informatic cu terminare în rețeaua telefonică publică, comutat către un număr fix sau mobil din planul național de numerotare (sub forma E.164), trebuie calificat drept serviciu de comunicații electronice în pofida faptului că serviciul de acces la internet prin intermediul căruia un utilizator accesează serviciul de voce peste IP reprezintă în sine un serviciu de comunicații electronice, dar în condițiile în care furnizorul programului informatic oferă acest serviciu contra cost și încheie acorduri cu furnizorii de servicii de telecomunicații autorizați în mod corespunzător să transmită și să termine apelurile către rețeaua telefonică publică comutată, care permit terminarea apelurilor către un număr fix sau mobil din planul național de numerotare?

2) În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare, răspunsul rămâne neschimbat dacă se ține cont de faptul că funcționalitatea programului informatic care permite apelul vocal reprezintă doar o funcționalitate a acestuia, programul informatic putând fi folosit fără aceasta?

3) În caz de răspuns pozitiv la [prima și la a doua întrebare], răspunsul la prima întrebare rămâne neschimbat dacă se ține cont de faptul că furnizorul de servicii prevede în condițiile sale generale că acesta își declină responsabilitatea față de clientul final pentru transmiterea de semnale?

4) În caz de răspuns pozitiv la [prima-a treia întrebare], răspunsul la prima întrebare rămâne neschimbat dacă se ia în considerare faptul că serviciul prestat corespunde de asemenea definiției «serviciului societății informaționale»?”

Răspunsul Curții

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară:

Articolul 2 litera (c) din Directiva 2002/21/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 martie 2002 privind un cadru de reglementare comun pentru rețelele și serviciile de comunicații electronice (Directivă‑cadru), astfel cum a fost modificată prin Directiva 2009/140/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2009, trebuie interpretat în sensul că furnizarea de către editorul unui program informatic a unei funcționalități care oferă un serviciu „Voice over Internet Protocol (VoIP) [voce peste Protocolul Internet (VoIP)], care permite utilizatorului apelarea de la un terminal a unui număr fix sau mobil din planul național de numerotare prin intermediul rețelei telefonice publice comutate (RTPC) a unui stat membru, constituie un „serviciu de comunicații electronice” în sensul acestei dispoziții, în condițiile în care furnizarea serviciului respectiv, pe de o parte, conduce la remunerarea editorului și, pe de altă parte, implică încheierea de către acesta a unor acorduri cu furnizorii de servicii de telecomunicații autorizați în mod corespunzător să transmită și să termine apelurile către RTPC.

Total
82
Shares