person holding syringe 3952224 scaled 1

25 întrebări pe care ți le-ai pus ca antreprenor în perioada stării de urgență

25 minute • Ambra Timeea Mirea • 08 mai 2020


Starea de urgență decretată pe 16 martie 2020 a afectat multe domenii, însă una din marile probleme a fost că majoritatea întrebărilor puse de antreprenori au rămas fără răspuns. Legile au fost modificate și iar modificate, tocmai am aflat că amenzile aplicate în temeiul Ordonanțelor Militare sunt neconstituționale și cine știe ce surprize vor mai fi în perioada următoare. Am luat cele mai des întâlnite 25 întrebări pe care ți le-ai pus ca antreprenor în perioadă stării de urgență și le-am analizat.

Întrebări

Abonează la newsletter:

1. Îmi trebuie un certificat pentru situații de urgență?

În contextul pandemiei de COVID-19 companiile afectate, care au înregistrat reduceri ale încasărilor și veniturilor sau chiar și-au încetat activitatea, pot solicita eliberarea unui Certificat de Situație de Urgență (CSU), dar nu au obligația să o facă.

Potrivit reglementărilor prevăzute de Ordinul Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri nr. 791/2020 în vigoare din 25 martie, toți operatorii economici afectați de pandemie pot solicita 2 tipuri de certificate:

· TIP 1 (ALBASTRU) în cazul întreruperii totale sau parţiale a activităţii, ca urmare a deciziilor emise de autorităţile publice competente, potrivit legii, în perioada stării de urgenţă decretate;

· TIP 2 (GALBEN)în cazul înregistrării unei diminuări a încasărilor sau veniturilor în luna martie 2020 cu un procent de minimum 25% faţă de media încasărilor sau veniturilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

Cererea pentru eliberarea CSU se depune de cel care o solicită, exclusiv electronic, pe platforma https://csu.prevenire.gov.ro/, iar eliberarea certificatelor se va face automat, electronic, după validarea de către sistem a solicitării.

Am scris totul despre certificatul pentru situație de urgență aici, iar dacă nu știi ce să alegi între certificatul pentru situație de urgență și cel de forță majoră, vezi infograficul de mai jos.

2. Prietenii mi-au spus să nu aplic pentru șomaj tehnic că o să am probleme. Așa e?

Nu, nu este deloc așa, mai ales că statul plătește indemnizația de șomaj tehnic pentru salariații tăi, dacă ai fost nevoit să reduci sau chiar să întrerupi temporar activitatea ca urmare a efectelor pandemiei cauzate de COVID-19.

Și mai important, OUG 32/2020 vine să elimine două prevederi importante din OUG 30/2020, și anume:

  •  necesitatea obținerii Certificatului de situație de urgență de la ministerul Economiei;
  • condiția conform căreia trebuia să înregistrezi o diminuare a încasărilor din luna anterioară depunerii declarației pe propria răspundere, cu cel puțin 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

Dar se vor face controale la acele companii care și-au trimis angajații în șomaj tehnic, dar le-au cerut să vină la muncă sau să lucreze de acasă, conform declarațiilor ministrului muncii, Violeta Alexandru:

Și una mai recentă, de pe 08 mai 2020:

3. Pot să reziliez contractele pe care le am și nu mai vreau să le duc la îndeplinire?

Depinde de prevederile contractului a cărui reziliere se cere.

Potrivit art. 1351 alin. (1) Cod civil, intervenirea forței majore actuale – acest eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil- atrage imposibilitatea juridica de executare a obligației asumate, de exemplu de plată a unor servicii sau de executare a unor servicii. Efectul ar putea fi suspendarea, amânarea sau încetarea îndatoririlor contractuale.

În cazul contractelor cu executare succesivă, creditorul are dreptul la reziliere, chiar dacă neexecutarea este de mică însemnătate, însă are un caracter repetat, după cum prevede Codul civil.

În situația actuală, părțile, pot să stabilească, de comun acord sau prin intermediul instanțelor judecătorești, continuarea sau încetarea raporturilor contractuale, ținând cont de obiectul contractului și de durata stării de urgență.

În concluzie, nu poți să termini contractele doar pentru că vrei tu, ci trebuie să găsești un motiv pentru a face asta, care să se plieze pe contractul tău. Citește cu atenție clauzele din contract!

Citește și: 10 DOs and DONTs până la semnarea contractelor

4. Pot să fac altceva pe firmă, chiar dacă nu am codul CAEN respectiv?

Codul CAEN care provine de la – Clasificarea Activităților Economice Naționale definește obiectul de activitate desfășurată de societate.

Fiecare societate are un cod CAEN principal care se  menționează în actul constitutiv și în actul de înregistrare a societății la Oficiul Național al Registrului comerțului – ONRC.

Totuși, pe lângă codul CAEN principal, poți menționa în actul constitutiv și alte câteva coduri CAEN secundare, dacă vei desfășura ocazional și alte activități în cadrul companiei. Însă pentru a putea desfășura activitate pe ele, trebuie să le autorizezi la Registrul Comerțului.

Dacă tocmai ți-ai dat seama că ai schimbat un pic domeniul de activitate și nu ai codurile CAEN autorizate, avem o veste bună: procedura durează doar 3 zile.

Așadar, reglementările legale îți oferă posibilitatea de a avea pe lângă codul CAEN principal și alte coduri secundare, așa că nu poți face altceva pe firmă dacă acel ceva nu se încadrează în codurile CAEN menționate în actul constitutiv.

5. Ce fac pentru a-mi proteja angajații de infectarea cu COVID-19?

În situația actuală companiile ar trebui să își creeze un plan de măsuri care să includă: dezinfectarea cu regularitatea a birourilor, sălilor de mese și a spațiilor comune din firma, să asigure o bună ventilație în birouri etc.

Astfel, pentru a-ți proteja angajații,  trebuie să iei în calcul următoarele:

  • Te asiguri ca personalul de curățenie să fie instruit în vederea tehnicii de curățenie/dezinfecție a suprafețelor și să poarte echipament de protecție adecvat.
  • Ai grijă să aibă loc constant dezinfecția și aprovizionarea tuturor grupurilor sanitare cu săpun, șervețele de unică folosință, dezinfectant, atât înaintea începerii programului de lucru, cât și după încheierea acestuia și ori de cate ori este necesar.
  • Oferi angajaților măști de protecție, termometre și soluții de curățare a  echipamentelor (monitoare, mouse, tastaturi etc.)
  • Aduci la cunoștință și promovezi măsurile generale de protecție în lifturi, în grupurile sanitare și la intrarea pe fiecare etaj.
  • Informezi angajați despre procedura autoizolarii și drepturile lor în timpul stării de urgență și imediat următoare.

Dat fiind că după 15 mai măștile vor fi obligatoriu de purtat și în spațiile publice închise și transportul în comun de toate persoanele, ia în considerare să oferi angajaților și măști personalizate, care să le mai ridice moralul la locul de muncă.

6. Pot să reduc programul de lucru după instaurarea stării de urgență?

Potrivit prevederilor art.52 alin.(3) din Codul muncii,  din motive economice, tehnologice, structurale sau similare, angajatorul poate dispune reducerea programului de lucru de la 5 zile la 4 zile pe saptamana. În situația răspândirii coronavirusului poți reduce  programul normal de muncă cu o zi pe săptămână. Decizia reducerii temporare  a activității se poate lua cu condiția:

  • consultării prealabile a sindicatului reprezentativ de la nivelul unității sau a reprezentanților salariaților.
  • specificării clare a faptului că reducerea programului de lucru și, implicit, a salariului sunt valabile doar până la încetarea stării de urgență și revenirea la normal, în contextul pandemiei de COVID-19;
  • existenței imposibilității desfășurării activității normale pe o perioadă ce depășește 30 de zile lucrătoare.

7. Pot să micșorez salariile angajaților pe motiv de criză?

Regula ne spune că poți micșora salariile doar cu acordul angajatului, fiind necesară încheierea unui act adiţional la contractul individual de muncă, potrivit art. 41 alin. (3) lit. e) din Codul muncii.

Totuși, în contextul situației actuale, determinate de reducerea activității pentru mult peste jumătatea întreprinderilor, se pot micșora salariile angajaților doar în cazul micșorării programului de lucru de la 5 la 4 ore, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, pe perioade care depăşesc 30 de zile lucrătoare, până la remedierea situaţiei care a cauzat reducerea programului, după consultarea prealabilă a sindicatului reprezentativ de la nivelul unităţii sau a reprezentanţilor salariaţilor, după caz.

8. Ce trebuie să fac pentru a beneficia de șomaj tehnic de la stat?

Citește articolul nostru complet privind șomajul tehnic.

În primul rând, nu mai trebuie solicitat un certificat de situație de urgență (CSU) eliberat de Ministerul Economiei.

Potrivit OUG 32/2020 orice angajator poate beneficia de plata șomajului tehnic cu condiția să își asume că activitatea sa a fost redusă sau întreruptă temporar sau parțial. Apoi intervine suspendarea contractului individual de muncă după cum prevede și Codul Muncii în art. 52, lit.c) în cazul întreruperii sau reducerii temporare a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare;

Banii primiți de la stat  se plătesc în maximum 15 zile, în loc de 30 de zile, cât prevedea OUG 30/2020, iar plata angajatorilor către salariații aflați în șomaj tehnic se va efectua în 3 zile lucrătoare.

Toată procedura are loc pe platforma aici.gov.ro, documentele pot fi descărcate de mai jos și am explicat pas cu pas cum se încarcă documentele aici.

9. Unde depun documentele pentru șomaj tehnic?

Documentele necesare acoperirii veniturilor angajaților care se află în șomaj tehnic se depun online de către angajator prin intermediul platformei aici.gov.ro. către Agențiile Județene de Ocupare a Forței de Muncă (AJOFM), fiecare în județul în care are sediul social.

Nu se mai primesc cereri pe adrese de e-mail, totul este standardizat și nu ai nevoie de semnătură electronică.

Documentele necesare, care se depun și se procesează online sunt:

-cerere;

-declarație pe proprie răspundere;

-lista cu angajații care intră în șomaj tehnic.

10. Cine suportă cheltuielile în perioada șomajului tehnic?

Potrivit OUG 32/2020 statul plătește o indemnizație de șomaj tehnic pentru salariații tăi, în cazul reducerii sau întreruperii temporare a activității, ca urmare a efectelor cauzate de virusul, SARS-CoV-2.

Astfel, cheltuielile sunt suportate integral de stat, pe toată perioada stării de urgență instituite prin Decretul Prezidențial nr. 195 din 16 martie 2020, în baza declarației pe propria răspundere, completată de tine sau redactată de  reprezentantul tău legal.

Atenție! Suportate integral nu înseamnă că ți se acordă tot salariul pentru respectivul angajat, ci că primești integral indemnizația din lege, respectiv de maxim 75% din salariul mediu brut, adică 4.071 lei.

După cum am menționat și mai sus, spre deosebire de prevederile inițiale ale OUG 30/2020, prin acest nou act normativ, OUG 32/2020,  sunt elimnate doua prevederi importante și anume:

  • necesitatea obținerii Certificatului de situație de urgență de la Ministerul Economiei;
  • condiția potrivit căreia trebuie înregistrată o diminuare a încasărilor din luna anterioara depunerii declarației pe propria răspundere, cu cel puțin 25% față de media încasărilor din perioada ianuarie-februarie 2020.

11. Pot să nu mai chem anumiți angajați înapoi la muncă după încetarea perioadei suspendării activității pe motiv de șomaj tehnic?

Șomajul tehnic presupune „întreruperea sau reducerea temporară a activității, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare”. Șomajul tehnic este o măsură temporară, dar și o decizie unilaterală a angajatorului pe care o poate lua în funcție de schimbările generate de starea de urgență.

Potrivit art. 41 din Codul muncii modificările cu privire la durata contractului, locul muncii, felul muncii, condiţiile de muncă, salariu sau timpul de muncă şi timpul de odihnă se pot face doar cu acordul salariatului, prin semnarea unui act adițional la contract.

Altfel spus, trebuie să îl chemi înapoi la muncă, iar concedierea poate interveni după încetarea suspendării contractului de muncă, cu respectarea prevederilor legale, a procedurii și a duratei de preaviz prevăzute de Codul Muncii.

12. Pot să prelungesc perioada șomajului tehnic după ce trece starea de criză?

Conform noilor declarații făcute de ministrul muncii, perioada șomajului tehnic ar putea fi prelungită cu 2 săptămâni sau chiar o lună după data de 16 mai, când va înceta starea de urgență. În cazul în care această decizie nu va fi adoptată, se dorește totuși oferirea unui ajutor financiar din partea statului în perioada imediat următoare tuturor angajatorilor a căror activitate va rămâne întreruptă sau a încetat.

De altfel, începând de pe 1 mai și până pe 10 mai, angajatorii pot depune documentele necesare solicitării plății indemnizației de șomaj tehnic pentru luna aprilie.

13. Pot să fac concedieri în perioada șomajului tehnic? Dar imediat după?

Ai putea să concediezi angajații doar dacă ar interveni desființarea locului de muncă respectiv, care trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă. Deci ar trebui să înceteze măsura șomajului tehnic pentru a interveni concedierea.

Într-adevăr ai putea folosi art.48 din Codul muncii pentru a concedia din angajați doar că articolul oferă posibilitatea angajatorului de a modifica unilateral, în caz de forță majoră, doar locul și felul muncii, asta în cazul în care considerăm starea de urgență ca fiind un răspuns al statului în fața unei situații de forță majoră.

Așadar, angajatorul poate modifica în caz de forță majoră, doar locul și felul muncii și poate suspenda contractul de muncă pe motiv de carantină sau forță majoră  potrivit art. 50 din Codul Muncii,  însă nu poate dispune concedierea salariaților în aceste situații.

După încetarea stării de urgență și a măsurii șomajului tehnic angajatorul poate face concedieri cu respectarea prevederilor din Codul muncii, pentru motive care țin de persoana salariatului sau pentru motive care nu țin de persoana salariatului.

De reținut: nu poți concedia angajații pe perioada șomajului tehnic. Trebuie să îi scoți din șomaj și să urmezi procedura clasică de concediere.

14. Dacă angajatul nu mai vine la muncă de frica îmbolnăvirii cu COVID-19, ce măsuri pot să iau?

În primul rand, dacă angajatul lipsește de la locul de muncă odată cu reluarea activității, poți începe cercetarea disciplinară prealabilă pentru a stabili dacă absența lui are sau nu caracter motivat.

Citește și: poate angajatul să refuze să mai vină la locul de muncă din cauza COVID-19?

Dacă vei dovedi faptul că oferi la locul de muncă toate condițiile de prevenire a infectării cu COVID-19, pe care le-am menționate anterior, atunci poți suspenda contractul individual de muncă pe durată cercetării disciplinare și chiar dispune concedierea disciplinară a angajatului pentru absențe nemotivate.

Art. 61 din Codul muncii enumeră cazurile în care îl poți concedia pe angajat din motive ce țin de persoana lui. Printre cazuri se numără și situația unei abateri disciplinare grave sau abateri disciplinare repetate de la disciplina muncii sau de la cele stabilite prin contractul individual de muncă.

15. Ce fac dacă angajatul vrea să își dea demisia pe durata șomajului tehnic?

Ești obligat să îi înregistrezi demisia la fel ca și în situația în care nu ar avea contractul de muncă suspendat.

Art.80 din Codul muncii ne spune ca prin demisie se înțelege actul unilateral de voință a salariatului care, printr-o notificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unui termen de preaviz.

Așadar, demisia poate fi cerută oricând de salariat, fiind dreptul lui de a renunța la un anumit loc de muncă indiferent dacă are contractul suspendat pe motiv de șomaj tehnic în acel moment.

Un aspect pe care îl mai prevăd reglementările presupune îndeplinirea unei perioade de preaviz care va fi atât cât prevede contractul de muncă individual sau cel colectiv, dar nu mai mult de 20 de zile pentru funcțiile de execuție și cel mult 40 de zile pentru funcțiile de conducere.

Potrivit legii, în cazul în care salariatul se află în șomaj tehnic se suspendă toate termenele care au legătură cu încheierea, modificarea, executarea sau încetarea contractului individual de muncă, cu excepția situațiilor în care contractul individual de muncă încetează de drept.

Prin urmare, pe toată durata în care salariatul se află în șomaj tehnic, contractul individual de muncă fiind suspendat și perioada de preaviz va fi suspendată, aceasta urmând să se efectueze după încetarea suspendării și reluarea activității.

Citește și: ce fac dacă-mi dau demisia și nu respect termenul de preaviz?

16. Dacă am angajați în perioada de probă, pot să îi concediez după ce a intervenit starea de urgență și îmi întrerup activitatea?

Perioada de probă este acel interval de timp în care tu, ca angajator, poți evalua cunoștințele și abilitățile angajatului pentru a vede daca se integrează funcției pe care o ocupă.

Potrivit art.31 din Codul muncii perioada de probă poate avea o durată de cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și o durată de 120 de zile calendaristice pentru funcțiile de conducere. Pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii.

Avantajul pentru tine ca angajator este că, pe durata perioadei de probă, poți înceta contractul individual de muncă doar printr-o notificare scrisă, fără vreun preaviz.

Totuși, dacă intervenția stării de urgență îți întrerupe activitatea și iei măsura șomajului tehnic, suspendarea contractelor de muncă ale angajaților vor atrage implicit și suspendarea perioadei de probă, care va curge din nou de la încetarea suspendării.

17. Pot să acord indemnizația de șomaj tehnic și angajaților aflați în perioada de probă?

Categoric da.

După cum am menționat anterior, pe durata perioadei de probă salariatul beneficiază de toate drepturile și are toate obligațiile prevăzute în legislația muncii, în contractul colectiv de munca aplicabil, în regulamentul intern, precum și în contractul individual de munca.

Angajatul care încă se află în perioada de probă are un statut egal cu angajatul a cărui perioadă de probă a încetat, cu atât mai mult cu cât perioada de probă se consideră și vechime în muncă.

Prin urmare, indemnizația pentru șomaj tehnic se va acorda fără a exista vreo diferențiere.

Atenție! Vor exista controale din partea ITM, prin sondaj cel puțin, pentru verificarea îndeplinirii condițiilor privind acordarea șomajului tehnic.

18. Ce condiții trebuie să îndeplinesc pentru a-i trimite pe angajați să muncească de acasă?

Având în vedere contextul actual și prevederile Decretului președintelui României nr. 195/16.03.2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României, poți introduce prin decizie unilaterală munca la domiciliu sau telemunca, prevalându-te de prevederile art. 48 din Codul Muncii.

Se recomandă ca această decizie unilaterală sa fie emisă în scris și  să cuprindă cel puțin următoarele elemente:

  • mențiunea expresă că salariatul lucrează la domiciliu
  • durata în care angajatul nu va lucra de la sediul angajatului
  • intervalul de timp în care  angajatorul are dreptul să controleze activitatea salariatului, precum modalitatea  de realizare a controlului;
  •  asigurarea transportul la și de la domiciliul salariatului a materiilor prime și produselor pe care le utilizează în activitate.

Este important de știut faptul că locul muncii nu se completează în registrul REVISAL, însă implementarea deciziei de modificare a tipul contractului individual de muncă,  atrage efectuarea înregistrărilor corespunzătoare în REVISAL.

19. Ce fac dacă angajata/ul căreia/căruia i se încheie perioada concediului pentru creștere copil vrea să revină la muncă în perioada în care am activitatea suspendată?

Conform Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 124/2011, contractul individual de muncă al salariatei/salariatului aflat în concediul de creștere a copilului, va fi suspendat pe toată durata concediului, având ca efect suspendarea prestării muncii de către angajat/ă și a plăților salariale de către angajator.

Indemnizația lunară pentru creșterea copilului pe care o primea reprezenta 85% din media veniturilor lunare nete realizate în ultimele 12 luni din ultimele 24 de luni anterioare datei nașterii copilului.

În cazul în care tu, ca angajator, ai activitatea suspendată la momentul întoarcerii din concediu a angajatei sau angajatului, prin aplicarea măsurii șomajului tehnic, aceasta/acesta va beneficia de indemnizația de 75% din salariul brut pe care îl avea înainte de trimiterea în șomaj tehnic, valoarea maximă a indemnizației suportată de stat  fiind de 4.072 lei.

20. Dacă am un salariat în plata stimulentului de inserție pentru copil, îl pot trimite în șomaj tehnic?

Conform definiției date de OUG nr. 111/2010, stimulentul de inserție este acea suma de bani pe care statul o acordă persoanelor care, pe parcursul perioadei în care  au dreptul de a  beneficia de concediul pentru creșterea copilului, obțin venituri supuse impozitului, deci se întorc la muncă și obțin salariu. Ca să primești stimulent de inserție trebuie ca angajatul să se întoarcă la serviciu cu 60 de zile înainte de împlinirea vârstei de 2 ani de către copil. Angajatorul nu poate concedia salariatul căruia i se plăteşte stimulent de inserţie.

OUG nr. 30/2020 subliniază faptul că, în situația în care salariatul beneficiază de stimulent de insertie și raportul de muncă i-a fost suspendat în baza deciziei angajatorului de instituire a șomajului tehnic, acordarea stimulentului de insertie va continua, fără întrerupere, pe o perioada de 90 de zile calendaristice.

Așadar, stimulentul de inserție va continua să se acorde și în situația în care angajatorul decide aplicarea șomajului tehnic.

21. Pot să comunic celorlalți angajați numele colegului infectat cu COVID-19?

Pe scurt, nu poți.

Angajații au obligația să informeze angajatorul despre orice elementele care ar putea afecta sănătatea și siguranța locului de muncă, printre care și informații cu privire la eventuale simptome ale coronavirus. Aceasta trebuie să vină din inițiativa angajatului, iar comunicarea acestor informații către angajator trebuie să fie făcută într-o manieră confidențială, care să asigure protejarea identității acestuia, exact ca în cazul canalelor de avertizori (whistleblowers).

Prin urmare, nu ar trebui să dai un mail de informare către ceilalți angajați că ”X are coronavirus și stă acasă” sau să faci o sedință de grup în care cei prezenți să fie strigați ca la catalog și să răspundă cu DA sau NU la întrebarea: ”aveți simptome de coronavirus?” sau ceva similar.

Poți spune generic că există o persoană infectată cu COVID-19, dar nu cu nume și prenume. Sigur, la nivelul unei companii mai mici, se vor prinde cu toții despre cine este vorba, că persoana respectivă nu mai vine la muncă.

Deși ai crede că ar fi bine la o primă vedere să faci asta, nu e recomandat pentru că:

  • poate duce la discriminare;
  • divulgi date sensibile despre angajatul respectiv;
  • s-ar crea panică și haos și angajații vor dori să se izoleze de persoana respectivă și după încetarea carantinei

Atenție! Cazurile de COVID-19 nu sunt boli profesionale.

22. Am obligația ca angajator să raportez autorităților cazurile angajaților infectați cu COVID-19?

DA. Trebuie să informezi Direcția de Sănătate Publică imediat ce ai aflat de un caz al unui angajat infectat cu COVID-19.

De asemenea, trebuie să iei măsuri pentru izolarea persoanei respective la locul de muncă și să faci o ”mapare” a tuturor persoanelor cu care a intrat în contact, pentru a vedea dacă și alte persoane au fost infectate.

Persoanele respective vor putea fi ținute în spațiile special amenajate la sediul companiei.

Concediile pentru carantină sunt suportate integral de către stat. Am scris mai multe despre asta aici.

23. Pot să concediez angajații înainte să apelez la șomajul tehnic?

După cum prevede codul muncii, în calitate de angajator poți concedia un salariat atât pentru motive care țin de persoana lui, dar și pentru motive care nu țin de persoana lui.

Pentru a putea concedia angajații potrivit art.65 din Codul muncii trebuie să existe o desființare a  locului de muncă, deci, un motiv care nu ține de persoana salariatului.

Citește și: cum se face o procedură de concediere în mod corect?

Desființarea locului de muncă trebuie să fie efectivă și să aibă o cauză reală și serioasă.

Șomajul tehnic, în schimb, nu presupune desființarea locului de muncă, ci doar reducerea activității sau încetarea acesteia, pe durata stării de urgență cauzată de actuala pandemie.

Așadar, poți să concediezi angajații înainte să apelezi la șomajul tehnic doar dacă le desființezi postul din unul sau mai multe motive fără legătură cu persoana lor.

Trebuie să subliniez faptul că simpla invocare a forței majore în cuprinsul deciziei de concediere nu este suficientă întrucât nicăieri în Codul Muncii nu se prevede expres posibilitatea angajatorului de a dispune unilateral încetarea contractului individual de muncă în caz de forță majoră.

24. În ce condiții acord concediu pentru supravegherea copiilor reglementat în contextul stării de urgență? Dar după încetarea stării de urgență?

Legea nr. 19/2020 prevede că se acordă zile libere unuia dintre părinți pentru supravegherea copiilor, în situația suspendării cursurilor sau închiderii temporare a unităților de învățământ unde aceștia sunt înscriși, ca urmare a situației extreme declarate de autorități.

Prevederile legii se aplică doar părinților care îndeplinesc cumulativ următoarele condiții

  • au copii cu vârsta de până la 12 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ sau au copii cu dizabilități cu vârstă de până la 18 ani, înscriși în cadrul unei unități de învățământ;
  • locul de muncă ocupat nu permite munca la domiciliu sau telemunca.

După încetarea stării de urgență, părinții nu vor mai beneficia de prevederile reglementate de Legea 19/2020 chiar dacă școlile și grădinițele vor rămâne închise până la toamnă.

Cu toate acestea, există diferite proiecte, planuri și strategii prin care aceste zile libere să se acorde chiar și pe perioada vacanței de vară. Dar trebuie să fie adoptate și publicate în Monitorul Oficial.

25. Sunt scutit de plata taxelor pe durata stării de urgență?

Potrivit OUG 29/2020 se vor lua următoarele măsuri cu privire la anumite taxe și impozite astfel:

  • Se amână plata impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren și a impozitului pe mijloace de transport începând cu 31 martie și până la 30 iunie 2020
  • Se suspendă sau nu încep măsurile de executare silită prin poprirea persoanelor fizice, excepție făcând executările silite ce se aplică pentru recuperarea unor creanțe bugetare stabilite prin hotărâri judecătorești pronunțate în materie penală
  • Nu se calculează și nu se datorează dobânzi și penalități de întârziere pentru obligațiile fiscale scadente începând cu data intrării în vigoare a OUG 29/2020 și neachitate până la încetarea măsurilor prevăzute de starea de urgență

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *