Tot ce trebuie sa stii despre mostenire si despre mostenitori

Avand in vedere ca primim foarte multe intrebari pe pagina Avocatoo despre mostenire in general ori despre drepturile mostenitorilor, ne-am hotarat sa scriem un articol in care sa incercam sa va raspundem tuturor intrebarilor pe care ni le adresati zilnic.


In primul rand, ce e mostenirea?

Conform art. 953 C. civ., mostenirea reprezinta „transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate catre una ori mai multe persoane in fiinta”. Astfel, autorul (defunctul) poate fi numai o persoana fizica, in timp ce mostenitorii (persoanele care dobandesc patrimoniul defunctului) pot fi atat persoane fizice, cat si persoane juridice (iar in unele cazuri, chiar unitatile administrativ-teritoriale-comuna, orasul, municipiul- ori statul). Totusi, persoanele juridice pot dobandi o parte sau tot patrimoniul succesoral doar in calitate de legatar (mostenitor testamentar).


⇒De cate feluri este mostenirea?

In functie de izvorul vocatiei succesorale a celor care dobandesc patrimoniul defunctului, mostenirea poate fi legala sau testamentara. Mostenirea este legala cand transmisiunea patrimoniului succesoral are loc conform legii (la persoanele, in ordinea si in cotele determinate de lege) si ea exista atunci cand defunctul nu a dispus de patrimoniul sau prin testament ori cand testamentul lasat de el nu produce efecte, in tot sau in parte. In cazul in care defunctul lasa testament doar pentru o parte din patrimoniul sau ori cand testamentul lasat de el produce efecte doar in parte, restul patrimoniului se va imparti conform regulilor privind mostenirea legala. Pe de alta parte, mostenirea este testamentara cand transmiterea masei succesorale are loc in temeiul vointei defunctului, lasata prin testament. In toate cazurile in care defunctul lasa testament, daca exista mostenitori rezervatari si prin legatele facute s-a adus atingere rezervei lor, ei vor dobandi (in calitatea lor de mostenitori legali) partea din mostenire corespunzatoare rezervei.


⇒Ce se transmite prin mostenire?

Transmiterea mostenirii este o transmisiune universala deoarece are ca obiect totalitatea drepturilor si obligatiilor defunctului care pot fi evaluate in bani (patrimoniale). De la acest principiu exista insa doua exceptii:

  • NU se transmit prin mostenire drepturile patrimoniale care se sting la moartea titularului lor deoarece au caracter viager sau sunt contractate ori nascute in considerarea calitatilor personale ale defunctului (de exemplu: dreptul la pensie, dreptul de uzufruct, uz sau abitatie)
  • NU se transmit prin mostenire obligatiile patrimoniale legate de o calitate personala a defunctului (de exemplu: obligatia legala de intretinere prevazuta de art. 513) ori cele nascute din contracte incheiate in considerarea calitatilor personale (de exemplu: obligatiile antreprenorului ori obligatiile mandatarului).

In principiu, drepturile si obligatiile nepatrimoniale nu se transmit prin mostenire[1]. Un aspect esential trebuie insa subliniat: acceptarea ori renuntarea la mostenire are un caracter indivizibil, nefiind permisa acceptarea ori renuntarea in parte la aceasta (de exemplu, mostenitorul nu poate accepta doar activul mostenirii- bunurile-, renuntand la pasivul succesoral- datoriile).


⇒Mostenitorul care accepta mostenirea va raspunde pentru datoriile si sarcinile mostenirii (pasivul succesoral) si cu bunurile proprii?

Conform art. 1114 alin 2, NU. Atat mostenitorii legali, cat si legatarii (mostenitori testamentari) raspund pentru pasivul succesoral numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proportional cu cota fiecaruia.


⇒Cand se deschide mostenirea si care e importanta acestei date?

Conform art. 954 C. civ., mostenirea unei persoane se deschide in momentul decesului[2] acesteia si la ultimul domiciliu al defunctului. Foarte important de retinut este sa nu confundam deschiderea mostenirii cu deschiderea procedurii succesorale notariale! Persoana care pretinde mostenirea trebuie sa dovedeasca moartea si data mortii celui pe care vrea sa-l mosteneasca (art. 249 C. pr. civ.), dovada ce se va face cu certificatul de deces eliberat dupa intocmirea actului de deces. Data deschiderii mostenirii prezinta o importanta capitala deoarece in functie de acest element se determina persoanele chemate la mostenire, capacitatea lor succesorala, drepturile care li se cuvin, compunerea masei succesorale (drepturile si obligatiile patrimoniale ce au apartinut defunctului), dar aceasta data este si data de la care incepe, de regula, sa curga termenul de optiune succesorala de 1 an (Art. 1103 alin 1 C. civ.).


⇒Ce conditii trebuie indeplinite pentru a putea mosteni?

Codul civil prevede trei conditii generale cumulative:

  • Existenta capacitatii succesorale: Persoana trebuie sa existe in momentul deschiderii mostenirii. Astfel, au capacitate succesorala persoanele fizice in viata la data deschiderii mostenirii, persoanele disparute (insa acestea au o capacitate succesorala provizorie), persoanele concepute, dar nenascute la data deschiderii mostenirii[3] si persoanele juridice de la data dobandirii personalitatii juridice in conditiile legii. Pe de alta parte, NU au capacitate succesorala persoanele fizice predecedate, persoanele juridice care au incetat sa aiba fiinta inainte de data deschiderii mostenirii si codecedatii (persoanele fizice decedate in acelasi timp, fara a se putea stabili daca una a supravietuit celeilalte, nu au capacitatea de a se mosteni reciproc).
  • Existenta vocatiei succesorale: Persoana trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege (pentru mostenirea legala) ori sa fi fost desemnata de catre defunct prin testament (pentru mostenirea testamentara).
  • Lipsa unui caz de nedemnitate: Nedemnitatea exista atunci cand persoana nedemna s-a facut vinovata de o fapta grava fata de cel care lasa mostenirea sau faca de un succesibil al acestuia. Prin efectul nedemnitatii, mostenitorul legal sau testamentar este decazut din dreptul de a culege mostenirea, inclusiv din dreptul de a culege rezerva la care ar fi fost indreptatit. Art. 958 si 959 C. civ. enumera expres si limitativ cazurile de nedemnitate. In toate cazurile, sanctiunea nedemnitatii se va aplica numai daca mostenitorul a actionat cu discernamant. Avand in vedere consecintele importante ale nedemnitatii, Codul civil a prevazut in art. 961 posibilitatea celui care lasa mostenirea de a inlatura aceasta sanctiune. Astfel, acesta din urma poate, printr-o declaratie expresa ce va lua forma testamentului sau a actului autentic notarial, sa inlature efectele nedemnitatii, insa numai dupa comiterea faptelor care atrag nedemnitatea.

Pentru ca o persoana sa poata veni la mostenire in temeiul legii (prin mostenire legala), C. civ. prevede o conditie suplimentara ce se adauga celor trei conditii generale expuse anterior, aceea de a nu fi dezmostenita direct sau indirect de catre defunct. Chiar si in prezenta unei dezmosteniri, mostenitorii rezervatari vor culege totusi, in temeiul legii, partea din mostenire care constituie rezerva lor.


⇒Este valabila acceptarea sau renuntarea la mostenire facuta inainte de data deschiderii mostenirii (data decesului)?

Raspunsul ne este oferit de art 956 C. civ. care prevede regula conform careia actele juridice asupra unei mosteniri nedeschise, inclusiv actele de acceptare ori de renuntare la aceasta mostenire, sunt lovite de nulitate absoluta.


⇒Ce este termenul de optiune succesorala si cum accept/ renunt la mostenire?

Termenul de optiune succesorala este termenul legal de 1 an in care succesibilul (persoana care indeplineste conditiile prevazute de lege pentru a putea mosteni, dar care nu si-a exercitat inca dreptul de optiune succesorala) poate accepta sau renunta la mostenire. Acceptarea este expresa atunci cand succesibilul isi insuseste calitatea de mostenitor printr-un inscris autentic ori sub semnatura privata, insa acceptarea poate fi si tacita atunci cand succesibilul face un act ori un fapt pe care ar putea sa-l faca doar in calitate de mostenitor (de exemplu, instrainarea, cu titlu gratuit sau oneros, a drepturilor asupra mostenirii). In cazul in care, in termenul de 1 an, succesibilul care cunostea deschiderea mostenirii si calitatea sa de succesibil, nu si-a exercitat dreptul de optiune succesorala prin acceptarea ori prin renuntarea expresa la mostenire, e prezumat ca a renuntat la mostenire. Declaratia de renuntare se face in forma autentica la orice notar public ori la misiunile diplomatice si oficiile consulare ale Romaniei, conform art 1120 C. civ.


⇒Este posibila revocarea renuntarii?

Da, Codul civil ofera aceasta posibilitate in temeiul art. 1123. Astfel, in cursul termenului de optiune de 1 an, renuntatorul poate revoca renuntarea, insa numai daca mostenirea nu a fost deja acceptata de alti succesibili care au vocatie la partea care i-ar reveni. In acest caz, revocarea renuntarii va avea valoarea unei acceptari a mostenirii.


⇒Care sunt mostenitorii legali?

Codul civil prevede 4 clase de mostenitori legali, ei venind la mostenire in aceasta ordine:

  • Clasa I: descendentii (copiii defunctului, dar si urmasii lor in linie dreapta la nesfarsit- nepoti, stranepoti etc.). Copiii defunctului pot veni numai in nume propriu, ceilalti descendenti (nepoti, stranepoti etc.) putand veni atat in nume propriu, cat si prin reprezentare. Descendentii sunt mostenitori rezervatari, sezinari (vezi art. 1125 C. civ.) si sunt obligati sa raporteze donatiile primite de la defunct, daca donatiile nu au fost facute cu scutire de raport.
  • Clasa II: ascendentii privilegiati (parintii defunctului) si colateralii privilegiati (fratii si surorile defunctului, dar si descendentii lor pana la al IV-lea grad inclusiv cu defunctul- nepoti de frati/surori si stranepoti de frati/surori). Ascendentii privilegiati pot veni numai in nume propriu, sunt mostenitori rezervatari, sunt sezinari si nu sunt obligati la raportul donatiilor. Fratii si surorile pot veni numai in nume propriu, descendentii lor pana la gradul IV inclusiv putand veni si prin reprezentare, nu sunt mostenitori rezervatari, nu sunt sezinari si nici nu sunt obligati la raportul donatiilor.
  • Clasa III: ascendentii ordinari (rudele in linie dreapta ascendenta cu defunctul, cu exceptia parintilor acestuia- bunici, strabunici etc). Acestia pot veni la mostenire doar in nume propriu, nu sunt rezervatari, nu sunt sezinari si nu sunt obligati la raportul donatiilor.
  • Clasa IV: colateralii ordinari (rudele colaterale ale defunctului pana la gradul al IV-lea inclusiv, cu exceptia colateralilor privilegiati- unchi, matusi, veri primari si unchii si matusile mari= fratii sau surorile bunicilor defunctului). Acestia pot veni la mostenire numai in nume propriu, nu sunt rezervatari, nu sunt sezinari, nu sunt obligati la raportul donatiilor.

In ceea ce-l priveste pe sotul supravietuitor, acesta este chemat la mostenire in concurs cu oricare din clasele de mostenitori legali. Pentru a putea mosteni, acesta trebuie sa indeplineasca o conditie suplimentara, fiind necesar ca la data deschiderii mostenirii sa aiba calitatea de sot fata de defunct, deci sa nu existe o hotarare de divort definitiva[4].  Pe langa dreptul de mostenire ordinar al sotului supravietuitor, el are si un drept de mostenire special asupra mobilierului si obiectelor de uz casnic care au fost afectate folosintei comune a sotilor (art. 974 C. civ.). Totusi, pentru a beneficia de acest drept special, trebuie indeplinite cumulativ doua conditii:

  • Sotul supravietuitor sa nu vina in concurs cu descendentii
  • Defunctul sa nu fi dispus de partea sa din aceste bunuri prin donatii sau legate.

Daca cele doua conditii sunt indeplinite, sotul supravietuitor va culege aceste bunuri in totalitate, chiar daca ar fi singurele bunuri lasate de defunct si chiar daca, de exemplu, ar veni in concurs cu parintii defunctului (care sunt mostenitori rezervatari).

De asemenea, sotul supravietuitor beneficiaza si de un drept temporar de abitatie asupra casei de locuit (art. 973 C. civ.), indiferent de mostenitorii cu care va veni in concurs. Si in acest caz, trebuie indeplinite cumulativ anumite conditii:

  • La data deschiderii mostenirii, sotul supravietuitor a avut domiciliul in casa care formeaza obiectul dreptului de abitatie
  • Sotul supravietuitor nu e titularul niciunui drept real de a folosi o alta locuinta corespunzatoare nevoilor sale
  • Casa face parte din bunurile mostenirii, in tot sau in parte, fiind proprietatea exclusiva sau comuna a defunctului
  • Sotul supravietuitor nu devine prin mostenire proprietarul exclusiv al locuintei
  • Defunctul nu i-a inlaturat sotului supravietuitor dreptul de abitatie.

Acest drept de abitatie este temporar, stingandu-se la partaj, insa nu mai devreme de 1 an de la data deschiderii mostenirii[5], este strict personal si inalienabil, neputand fi instrainat, este insesizabil, creditorii sotului supravietuitor neputandu-l urmari si este gratuit, sotul supravietuitor nedatorand chirie mostenitorului care a dobandit proprietatea casei.

Pentru a afla cum se imparte mostenirea, colega mea, Cristina, a facut niste scheme  foarte utile pentru a intelege usor etapele repartizarii masei succesorale.


⇒In ce cazuri mostenirea devine vacanta?

Atunci cand nu exista mostenitori legali /testamentari SAU exista legat/e cu titlu particular sau legat/e cu titlu universal care nu epuizeaza mostenirea SAU defunctul nu a prevazut legatari dar a dezmostenit singurii mostenitori legali. Astfel, mostenirea poate fi vacanta in tot sau in parte. Dar ce se intampla in aceste situatii cu masa succesorala si care sunt beneficiarii mostenirii? Regula este ca beneficiarii mostenirilor vacante sunt unitatile administrativ-teritoriale (orasul, comuna, municipiul unde se aflau bunurile la data deschiderii mostenirii), bunurile mostenirii intrand in domeniul lor privat. Ca exceptie, mostenirea vacanta va reveni statului roman atunci cand bunurile defunctului se afla in strainatate.


 

Pentru mai multe detalii: „Tratat de drept succesoral. Vol. I- Mostenirea legala” si „Tratat de drept succesoral. Vol. II- Mostenirea testamentara”, Francisc Deak si Romeo Popescu, editia III, 2014

[1] De exemplu, din art. 11 alin 2 din Legea 8/1996 privind drepturile de autor si drepturile conexe reiese faptul ca doar exercitiul acestor drepturi se transmite prin mostenire, iar nu drepturile in sine.

[2] Momentul decesului poate fi atat moartea naturala constatata fizic, cat si declarata prin hotarare judecatoreasca definitiva (art 52 si 53 C. civ.)

[3] Insa se impune conditia ca respectivul copil sa se nasca viu.

[4] Exceptie: daca in timpul procesului de divort unul din soti decedeaza, instanta dispune prin hot definitiva inchiderea dosarului. Totusi, daca cererea de divort se intemeiaza pe culpa paratului si reclamantul decedeaza in cursul procesului lasand mostenitori, acestia pot continua actiunea si daca se dovedeste culpa paratului, casatoria se socoteste desfacuta la data introducerii cererii de divort, astfel incat sotul parat nu va mai avea calitatea de sot la data decesului sotului reclamant si nu-l va mai mosteni pe acesta din urma.

[5] Exceptie: se poate stinge inainte de 1 an daca sotul supravietuitor s-a recasatorit.

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image