Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

STAT VS NAȚIUNE

În cele ce urmează voi încerca să vă explic cât mai bine cu putință care e treaba cu noțiunile de stat și națiune.

De cele două concepte vă loviți în special la cursurile de constituțional și instituții politice și pe moment este posibil să nu înțelegeți care e faza cu aceste doua concepte, de ce sunt diferite și, dacă ar exista niște diferențe între ele, care ar fi acelea.

Dacă deschidem o carte de drept constituțional, vom vedea prin primele cursuri că noțiunea de stat are  “înșpe” mii de definiții, de nu mai știi pe care să o iei de bună.

Curs online GDPR

STAT

Nu există o viziune unitară asupra definiției acestei noțiuni(că vorba aia: unde sunt 2 juriști, sunt 3 păreri), dar dacă ar fi să identificăm opiniile majoritare, am găsi două:

  1. stat=teritoriu+populație+suveranitate

  2. stat=forma organizată a puterii de stat

Într-o manieră mai elaborată,

STAT= modalitate de organizare juridică a puterii politice a poporului sub forma puterii de stat, în vederea exercitării ei de către deținătorul ei, poporul.

NAȚIUNE

În ceea ce privește noțiunea de națiune, lucrurile sunt și mai complicate(v-am zis: 2 juriști-3 opinii).

Dacă în privința noțiunii de stat de-a lungul timpului s-au dat foarte multe definiții mai mult sau mai puțin asemănătoare, nici noțiunea de națiune nu stă mai bine.

Există două teorii clasice:

  • teoria franceză care spune că un stat reprezintă o națiune; și
  • teoria germană care spune că: părți ale națiunii pot trăi în afara hotarelor țării respective.

Hmm…

Dacă ne luăm după DEX (nu are definiții complete dpdv juridic, dar merge ca să ne facem o idee despre ce e vorba) găsim următoarea definiție:

NAȚIÚNE, națiuni, s. f. Comunitate umană caracterizată prin unitatea de teritoriu, conștiința identității istorice și culturale și, în general, prin unitate de limbă și religie.

Deci o națiune e pur și simplu un grup de oameni care au la bază niște elemente comune- teritoriu, cultură, istorie, limbă, religie, dar cel mai important- conștiința apartenenței la un grup -adică oamenii din acel grup se consideră parte din ceva- se consideră un popor.

Curs online pentru a deveni DPO

Din acest punct, ne intersectăm cu prima definiție prezentată mai sus:

STAT= TERITORIU, POPULAȚIE, SUVERANITATE.

Putem spune că națiunea este populația sau poporul.

Atentie, totuși! Această interpretare este destul de sensibilă și nu v-aș recomanda să va luați prea tare după ea pentru că vă puteți încurca, mai ales dacă întâlnești termenul în cursuri.

De ce? Păi naţionalitatea este urmarea naturală a originii.

Eu, de exemplu, sunt de naţionalitate română, fiindcă m-am născut în România într-o familie de români. Naţionalitatea este un atribut al persoanei care derivă din naștere, spre deosebire de cetățenie, care este legătura juridică a individului cu statul, luată în termeni grosieri.

Populația care locuiește într-un stat nu e mereu același lucru cu națiunea, căci într-un stat pot coexista oameni care aparțin unor națiuni diferite de cea a statului respectiv- zicem noi că sunt de altă naționalitate.

Așadar, poți fi cetățean finlandez de naționalitate română, să zicem. Taxele și impozitele le plătești pentru statul finlandez, locuiești acolo, lucrezi, ai o familie acolo etc., dar tu aparții națiunii române în continuare, doar pentru că te-ai născut acolo și că ai origini române.

Astfel, în cadrul unui stat, pot exista persoane de mai multe naționalități.

Doar pentru că multe state se consideră a fi și națiuni, asta nu înseamnă că STAT=NAȚIUNE. Așa cum ați văzut și mai sus, lucrurile stau puțin diferit.

CONCEPTUL DE NAȚIUNE ÎN LEGISLAȚIA ACTUALĂ

Constituţia României nu deosebeşte naţionalitatea de cetăţenie.

 

Așa cum vedem din art.1 alin.(1): “România este stat naţional, suveran şi independent, unitar şi indivizibil.”

 

Deci, Constituția noastră nu prea face diferență între stat și națiune. Se consideră faptul că statul român a fost fondat din voința națiunii române.

La nivel internațional, pe lângă state naționale, mai întâlnim și națiuni civice, care sunt țări membre care nu se definesc ca state naționale, dar, prin prevederile constituționale în care spun că puterea emană de la națiune, că reglementează dreptul de națiune,alte state fac diferența între națiune și popor, alte state nu vorbesc de națiunile țării respective, ci de popoarele care trăiesc pe teritoriul lor iar alte state nu se definesc nici naționale și nu vorbesc nici în numele poporului.

CONCLUZII

Dacă ar fi să reducem tot ceea ce am spus până acum la două cuvinte, am putea spune că națiunea este o ficțiune juridică, ceva ce există mai mult în doctrină, decât în legislație pe când statul este…tot o ficțiune juridică(surprinzător!), doar că este o ficțiune care este consacrată la nivel legislativ, deci este o fantomiță a cărei existență are efecte ce ne afectează mai mult decât prima noțiune.

 

 

 

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...
Vrei să ne știi triști?

Abonează-te la newsletter!

Si vom fi fericiți.
DA-MI MAILURI
close-link