Sportul de performanţă şi testul anti-doping (I)

Toţi suntem mândri atunci când România mai adaugă o medalie sau un titlu în palmares, ori atunci când sportivul preferat câştigă competiţia pentru care te trezeşti în miez de noapte sau pentru care îţi cumperi bilet cu un an înainte.

Dar oare conştientizăm sacrificiile pe care le fac sportivii pentru a putea ajunge la asemenea rezultate?

De vreme ce sportul joacă (sau ar trebui să joace) un rol important în protejarea sănătăţii, în educaţia fizică şi psihică, precum şi în promovarea înţelegerii internaţionale, folosirea pe scară tot mai largă a produselor şi metodelor de dopaj prezintă consecinţe nu doar asupra sănătăţii celor care le utilizează, dar şi asupra viitorului sportului. Astfel, dopajul în sport este interzis din raţiuni de natură etică şi medicală. Mai mult, de ce să trişezi? Oricum minciuna are picioare scurte şi vei pierde mai mult decât câştigul însuşit pe nedrept.

Pe lângă antrenamentele istovitoare, puţinul timp liber, regimul alimentar atent conceput, sportivii au obligaţia, legală şi morală, de a NU folosi substanţe sau metode interzise în vederea atingerii unui anumit rezultat, adică să nu fie depistaţi pozitiv la testarea anti-doping.

[ulp id=’q8hcMHzmRyFnyoXV’]

Legea nr. 227/2006 privind prevenirea şi combaterea dopajului în sport stabileşte în mod expres care sunt faptele ce constituie încălcări ale reglementărilor anti-doping, după cum urmează:

? prezenţa unei substanţe interzise sau a metaboliţilor acesteia ori a markerilor ei în proba biologică provenită de la un sportiv;

? utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanţă interzisă sau o metodă interzisă;

? evitarea, refuzul sau neprezentarea nejustificată pentru prelevarea de probe;

? încălcarea de 3 ori, într-o perioadă de 12 luni, a reglementărilor în vigoare referitoare la disponibilitatea sportivului pentru testarea doping în afara competiţiei, inclusiv nerespectarea de către sportiv a obligaţiei de a furniza informaţii privind localizarea sa, precum şi a reglementărilor privind testele neefectuate, conform Standardului internaţional pentru testare şi investigaţii al Agenţiei Mondiale Anti-Doping, inclusiv orice combinaţie de 3 asemenea încălcări într-o perioadă de 12 luni;

? falsificarea oricărei părţi a controlului doping, care include, fără a se limita la, obstrucţionarea intenţionată sau încercarea de a obstrucţiona un ofiţer de control doping, furnizarea de informaţii false unei organizaţii anti-doping sau intimidarea ori încercarea de a intimida un posibil martor;

? deţinerea de substanţe şi/sau de metode interzise;

? traficarea sau tentativa de traficare a oricărei substanţe şi/sau metode interzise;

? administrarea unui sportiv în competiţie şi/sau în afara competiţiei a oricărei substanţe şi/sau metode interzise;

? complicitatea prin asistarea, încurajarea, sprijinirea, instigarea, acoperirea sau orice alt tip de complicitate intenţionată implicând o încălcare sau o tentativă de încălcare a unei reglementări anti-doping, inclusiv introducerea unui sportiv în competiţie pe perioada suspendării;

? asocierea între un sportiv şi o persoană care a suferit o suspendare, ca urmare a implicării într-un caz de încălcare a reglementărilor antidoping sau a fost condamnat în baza unei proceduri profesionale, disciplinare sau penale, pentru o faptă care ar fi constituit o încălcare a reglementărilor anti-doping, numai după ce sportivul sau o persoană din personalul asistent al sportivului a fost notificată în scris.

LISTA INTERZISĂ

În România, lista interzisă, în conformitate cu cea a Agenţiei Mondiale Anti-Doping, se aprobă prin ordin al preşedintelui Agenţiei şi se publică în Monitorul Oficial, Partea I. Aceasta poate fi revizuită ori de câte ori vor apărea modificări în lista publicată de Agenţia Modială Anti-Doping.

Aceasta cuprinde clasele substanţelor supuse restricţiilor, clasele farmacologice interzise, precum şi metodele de dopaj neagreate, după cum urmeaza: stimulente, narcotice, diuretice, alcool, marijuana, hormoni,  administrarea sau reintroducerea oricărei cantităţi de sânge în sistemul circulator, creşterea artificială a absorbţiei, transportului sau eliberării de oxigen, etc.

În Monitorul Oficial al României, Partea I nr. 847/25.10.2016 a fost publicat Ordinul Preşedintelui Agenţiei Naţionale Anti-Doping pentru aprobarea Listei interzise pentru anul 2017.

 CONSECINŢE SPORTIVE

Orice încălcare a reglementărilor anti-doping săvârșită de către sportiv în timpul sau în legătură cu o manifestare sportivă și/sau unei competiții sportive, atrage după sine impunerea unei perioade de suspendare din activitatea sportivă, descalificarea și invalidarea automată a rezultatelor obținute în competiţia în cadrul căreia s-a recoltat proba pozitivă și retragerea medaliei, a punctelor sau a premiilor, dar și publicarea obligatorie a încălcării.

? DESCALIFICAREA înseamnă pierderea rezultatelor, medaliilor, punctelor și a premiului. În general, rezultatele sunt descalificate retroactiv – sau dacă “corectitudinea cere altfel” – din data încălcării reglementării anti-doping ( de exemplu, data recoltării probei pozitive) până la începerea unei suspendări provizorii sau perioadei de suspendare din activitatea sportivă.

În situația în care sportivul dovedește lipsa vinovăției sau neglijenței semnificative în legătură cu încălcările reglementărilor anti-doping, rezultatele individuale ale sportivului la celelalte competiții nu vor fi descalificate decât dacă rezultatele sportivului în competiție, alta decât cea în care s-a produs încălcarea reglementărilor anti-doping, ar fi putut fi afectate de încălcarea reglementărilor anti-doping de către sportiv.

Într-un sport individual, o încălcare a reglementărilor anti-doping, survenită în timpul unei testări în competiție, duce automat la descalificarea rezultatelor individuale obținute în acea competiție, cu toate consecințele ce decurg de aici, inclusiv retragerea de medalii, puncte sau premii.

? SUSPENDAREA – cei care se află la prima abatere pot deveni neeligibili pentru o perioada de 4 ani. Pentru alte cazuri anume prevăzute de lege, perioada de suspendare va fi de 2 ani existând chiar şi posibilitatea reducerii acesteia la o perioada minimă de 1 an, în funcţie de gradul de vinovăţie a sportivului.

Dacă un sportiv sau o altă persoană poate demonstra, într-un caz particular, că nu i se poate imputa vinovăţia sau neglijenţa, perioada de suspendare va fi eliminată.

Până la ¾ din perioada de suspendare poate fi “îngheţată” în cazul în care sportivul sau altă persoană din cadrul personalului asistent al sportivului acordă sprijin substanţial în descoperirea şi/sau dovedirea unei încălcări.

Ce este sprijinul substanţial? Nici mai mult nici mai puţin decât divulgarea, în scris, a tuturor informaţiilor deţinute despre doparea oricărei persoane. Un fel de securitate sportiva sau  „să moară şi capra vecinului”.

? INFORMAREA PUBLICĂ OBLIGATORIE – identitatea sportivului sau a personalului asistent al acestuia suspendat pentru una dintre încălcările prevăzute de lege va fi făcută publică prin intermediul Agenţiei Naţionale Anti-Doping.

CONSECINTE FINANCIARE

Legislaţia nu prevede sancţionarea încălcării reglementărilor anti-doping cu amendă, astfel că sportivii care au trişat nu pot înlocui sau reduce perioada de suspendare prin achitarea unei sume de bani.

Cu toate acestea, consecinţele financiare se resimt din plin în conturile sportivilor atunci când brand-urile ale căror imagini sunt si ale căror produse le promovează decid să suspende contractele de publicitate încheiate cu cei care au picat testul anti-doping.

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
close-link







.

PRINDE UN LOC







.
close-link