Românii din străinătate – Constituția României

Mai mult ca sigur stiați că unul din elementele indispensabile ale statului este populația, și aceasta indiferent că membrii ei se află în permanență în limitele geografice ale teritoriului național sau nu.

Statul român garanteaza libera circulație a cetățenilor proprii. În plus, legea cetățeniei  române permite dubla cetățenie. 

Art. 7 din Constituția României nu face referire în termeni clari si autentici doar despre categoria juridică a cetățenilor români, în sensul în care poate desemna în egală măsură și naționalitatea, conținutul său normativ poate fi astfel considerat a include și acele persoane care fac parte din națiunea română în sens larg sau, altfel spus, sunt de origine etnică română chiar dacă din punct de vedere tehnic nu posedă cetățenia română.

Știați că aproape toate statele contemporane cunosc minorități naționale și, corelativ, aproape toate statele lumii au cetățeni sau foști cetățeni care se află in afara granițelor naționale?

 

 

Te-ar putea interesa si ...

În aplicarea principiilor, cutumelor și a unor tratate din dreptul internațional public, protecția juridică a acestor persoane revine, de regulă, statelor pe teritoriul cărora se află respectivele persoane (statele-gazdă). Astfel, tot mai multe state de origine își manifestă preocuparea pentru acele părți ale populației, prezente, trecute sau viitoare, care nu se află sub jurisdicția lor din punct de vedere teritorial.

De asemenea în aplicarea acestor prevederi constituționale unele state au adoptat și alte acte normative interne, prin care sunt detaliate drepturile speciale acordate naționalilor lor din afara granițelor și modul în care statul de origine respectiv înțelege să sprijine legăturile cu aceștia.

În plus, este interesant de știut și totodată important că în cadrul procesului de aderare la Uniunea Europeană multe din statele devenite membre ale acestei organizații in 2004 si 2007 s-au angajat nu doar să pună în aplicare standardele internaționale existente în materie,

Să vă dăm câteva exemple:

  • Rezoluția Adunării Generale a ONU Soarta minorităților adoptată la data de 10 decembrie 1948.
  • Declarația ONU asupra drepturilor persoanelor aparținând minorităților etnice, lingvistice si religioase din 1992.
  • Convenția-cadru privind protecția minorităților naționale.
  • Carta europeană pentru limbile regionale sau minoritare.

Ci și să abordeze acest domeniu al relațiilor interstatale în plan bilateral, ceea ce multe dintre ele au și făcut.

După cum bine știți promovarea protecției față de românii din afara granițelor nu impieteaza asupra relațiilor pe care România le întreține cu statele lor gazdă și nu influențează obligațiile pe care aceștia le au față de respectivele state gazdă.

Instituirea unei astfel de obligații pentru statul român nu face decât sa impună o conduită specifică autorităților publice, indiferent că acestea au atribuții în domeniul relațiilor externe sau nu.

 

Bibliografie 

1. I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituţia României – Comentariu pe articole, ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008.

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image