Gaseste un avocat specializat

Procesul-verbal de contraventie. Legalitate si temeinicie. Continut. Nulitate. Contestare.

Procesul-verbal de contraventie, instrument de constatare a faptei săvârşite de către o persoană fizică sau juridică se bucură de o prezumţie de veridicitate şi autenticitate a menţiunilor făcute de către agentul constatator ex propriis sensibus, procesul-verbal făcând dovada deplină până la proba contrară, fiind în sarcina petentului (cel care contesta procesul-verbal) să facă această dovadă.

Care sunt menţiunile obligatorii pe care trebuie să le conţină procesul-verbal de  contravenţie?

Conform art. 16 din O.G. 2/2001, procesul-verbal de contravenţie va cuprinde în mod obligatoriu:

  • data şi locul unde este încheiat;
  • numele, prenumele, calitatea şi instituţia din care face parte agentul constatator;
  • datele personale din actul de identitate, inclusiv codul numeric personal, ocupaţia şi locul de muncă ale contravenientului. În situaţia în care contravenientul este persoană juridică în procesul-verbal se vor face menţiuni cu privire la denumirea, sediul, numărul de înmatriculare în registrul comerţului şi codul fiscal ale acesteia, precum şi datele de identificare a persoanei care o reprezintă;
  • descrierea faptei contravenţionale cu indicarea datei, orei şi locului în care a fost săvârşită, precum şi arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite;
  • indicarea actului normativ prin care se stabileşte şi se sancţionează contravenţia;
  • indicarea societăţii de asigurări, în situaţia în care fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie;
  • posibilitatea achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate;
  • termenul de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea;
  • obiecţiunile pe care le arată contravenientul împotriva oricăror menţiuni ale procesului-verbal.

 Ce se întâmplă dacă aceste menţiunile anterior enunţate nu se regăsesc în procesul-verbal de contraventie?

Nerespectarea normelor imperative care impun agentului constatator menţionarea în mod expres a elementelor enumerate în cuprinsul art.16 va atrage sancţiunea nulităţii procesului-verbal. Nulitatea poate fi absolută sau relativă.

Lipsa menţiunilor privind numele, prenumele şi calitatea agentului constatator, numele şi prenumele contravenientului, iar în cazul persoanei juridice lipsa denumirii şi a sediului acesteia, a faptei săvârşite şi a datei comiterii acesteia sau a semnăturii agentului constatator atrage nulitatea (absolută) procesului-verbal. Nulitatea  se constată şi din oficiu. – art. 17 din O.G. 2/2001

Ce se întâmplă însă, în cazul celorlalte menţiuni? Ei bine, acestea atrag nulitatea relativă a procesului-verbal.

În ceea ce priveşte lipsa datei şi locului unde este încheiat procesul-verbal de contraventie nulitatea poate interveni doar în cazul în care contravenientul face dovada unei vătămări ca urmare a acestor lipsuri, ce nu poate fi acoperită decât prin anularea procesului-verbal.

Lipsa menţiunii instituţiei din care face parte agentul constatator pot atrage nulitatea relativă, tot în condiţiile demonstrării unei vătămări. Cu toate acestea, câtă vreme agentul constatator şi-a precizat numele, prenumele şi calitatea, fiind uşor de stabilit din cadrul cărei instituţii publice face parte, este puţin probabil să poată fi demonstrată o vătămare. Mai mult, în majoritatea situaţiilor, procesul-verbal de constatare a contravenţiei se prezintă sub forma unui tipizat, în antetul acestuia fiind înscris numele instituţiei.

Neconsemnarea datelor personale ale contravenientului – altele decât numele şi prenumele acestuia – din actul de identitate; ocupaţia şi locul de muncă ale acestuia nu poate atrage nulitatea relativă a procesului-verbal, dacă cele consemnate pot conduce la identificarea fără dubiu a persoanei.

Lipsa menţionării orei  în procesul-verbal de contraventie poate atrage nulitatea relativă a doar în condiţiile în care această oră este esenţială pentru întrunirea conţinutului constitutiv al contravenţiei.

Arătarea tuturor împrejurărilor ce pot servi la aprecierea gravităţii faptei şi la evaluarea eventualelor pagube pricinuite – conform practicii constante a instanţelor de judecată,  lipsa acestor precizări nu va atrage nulitatea relativă a procesului-verbal întrucât vătămarea pe care au suferit-o persoanele sancţionate ca urmare a acestei omisiuni va fi acoperită direct în faţa instanţei de judecată, care va putea reindividualiza sancţiunea aplicată, dacă reţine circumstanţe faptice atenuante.

Neprecizarea actului normativ de stabilire şi sancţionare a contravenţiei va atrage nulitatea relativă a procesului întrucât vătămarea este evidentă şi echivocul asupra actului normativ nu poate fi acoperit. În absenţa unei încadrări juridice detaliate, poate fi incidentă nulitatea procesului-verbal de constatare a contravenţiei dacă normele de incriminare conţin o multitudine de articole, alineate, puncte şi litere, iar contravenţiile pe care le stabilesc sunt similare.

Cu toate acestea, dacă  se precizează în mod generic actul normativ, iar raportat la descrierea faptei, încadrarea juridică posibilă este unică, atunci nulitatea relativă va fi acoperită.

Neindicarea societăţii de asigurări în situaţia în care  fapta a avut ca urmare producerea unui accident de circulaţie, a posibilităţii achitării în termen de 48 de ore a jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ, dacă acesta prevede o asemenea posibilitate, precum şi a termenului de exercitare a căii de atac şi organul la care se depune plângerea, sunt susceptibile de a atrage nulitatea relativă a procesului-verbal de contravenţie.

După consemnarea tuturor menţiunilor mai sus analizate, procesul-verbal de contraventie se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia.

Comunicarea procesului-verbal

Procesul-verbal de contraventie se va înmâna sau, după caz, se va comunica, în copie, contravenientului şi, dacă este cazul, părţii vătămate şi proprietarului bunurilor confiscate.

Comunicarea se face de către organul care a aplicat sancţiunea, în termen de cel mult două luni de la data aplicării acesteia.

În situaţia în care contravenientul a fost sancţionat cu amendă, precum şi dacă a fost obligat la despăgubiri, o dată cu procesul-verbal de contraventie, acestuia i se va comunica şi înştiinţarea de plată. În înştiinţarea de plată se va face menţiunea cu privire la obligativitatea achitării amenzii la instituţiile abilitate să o încaseze, potrivit legislaţiei în vigoare şi, după caz, a despăgubirii, în termen de 15 zile de la comunicare, în caz contrar urmând să se procedeze la executarea silită.

În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deşi prezent, refuză să semneze procesul-verbal de contraventie, comunicarea acestuia, precum şi a înştiinţării de plată se face de către agentul constatator în termen de cel mult două luni de la data încheierii.

Comunicarea procesului-verbal şi a înştiinţării de plată de face prin poştă, cu aviz de primire, sau prin afişare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operaţiunea de afişare se consemnează într-un proces-verbal semnat de cel puţin un martor.

Este important de reţinut faptul că, procedura comunicării procesului-verbal prin afişare este subsidiară comunicării prin intermediul poştei cu aviz de primire. Astfel, în situaţia în care organul de control procedează direct la comunicarea prin afişare, contravenientul poate invoca vicierea acestei proceduri, ceea ce poate echivala chiar cu neîndeplinirea procedurii. În acest sens, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, printr-un recurs în interesul legii, a statuat că:

“Modalitatea de comunicare a procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată, prin afişare la domiciliul sau sediul contravenientului, este subsidiară comunicării prin poştă, cu aviz de primire.

Cerinţa comunicării procesului-verbal de contravenţie şi a înştiinţării de plată este îndeplinită şi în situaţia refuzului expres al primirii corespondenţei, consemnat în procesul-verbal încheiat de funcţionarul poştal.”

Decizia ÎCCJ  nr. 10 din 10 iunie 2013, publicată în M.Of., Partea I nr. 450 din 23 iulie 2013

Contestarea procesului-verbal

Ulterior îndeplinirii procedurii de comunicare, contravenientul are posibilitatea contestării procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi aplicare a sancţiunii prin formularea unei plângeri, în termen de 15 zile de la momentul înmânării sau comunicării actului „buclucaş”.

Plângerea contravenţională va cuprinde toate elementele cererii de chemare în judecată, astfel cum sunt prevăzute de art. 194 Cod procedură civilă.

În cazul în care contravenientul refuză să semneze, se află în imposibilitatea de a semna ori procesul-verbal de contraventie a fost întocmit în absenţa lui, termenul de exercitare a plângerii contravenţionale va curge de la momentul comunicării procesului-verbal. În cazul comunicării prin intermediul poştei, termenul începe să curgă de la data la care petentul l-a recepţionat, iar nu de la data expedierii acestuia.

Termenul de 15 zile este un termen de decădere astfel că, expirarea acestuia atrage pierderea dreptului de a mai promova plângerea contravenţională.

În mod excepţional petentul poate fi repus în termenul de formulare al plângerii contravenţionale, numai dacă dovedeşte că întârzierea se datorează unor cauze temeinic justificate, astfel cum prevede art. 186 Cod procedură civilă.

În ceea ce priveşte obiectul plângerii contravenţionale, petentul poate exercita această cale de atac în scopul de a obţine anularea totală sau parţială a procesului-verbal de contravenţie; înlocuirea sancţiunii contravenţionale cu una mai uşoară; înlăturarea sancţiunilor contravenţionale complementare; repunerea în termenul de 48 de ore; intervenţia prescripţiei executării sancţiunii contravenţionale.

Plângerea contravenţională se depune la judecătoria în a cărei circumscripţie a fost săvârşită contravenţia. În cazul introducerii plângerii la o altă judecătorie, plângerea nu va fi respinsă ci, va fi înaintată, pe cale administrativă, instanţei competente.

Depunerea plângerii contravenţionale la un alt organ decât instanţa de judecată nu atrage întreruperea termenului de decădere de 15 zile.

Referitor la  întinderea competenţei instanţei de judecată, menţionăm faptul că judecătoria în circumscripţia căreia a fost săvârşită contravenţia este competentă să efectueze controlul asupra aplicării şi executării sancţiunilor contravenţionale principale şi complementare.  Astfel, instanţa este competentă să analizeze legalitatea şi temeinicia procesului-verbal în sensul de a stabili dacă aplicarea sancţiunilor contravenţionale a fost legală şi temeinică. Instanţa nu va putea să aplice sancţiuni contravenţionale şi, nici să reîncadreze în drept fapta contravenţională.

Conform dispoziţiilor legale, Judecătoria va fixa termen de judecată, care nu va depăşi 30 de zile, şi va dispune citarea contravenientului sau, după caz, a persoanei care a făcut plângerea, a organului care a aplicat sancţiunea, a martorilor indicaţi în procesul-verbal de contraventie sau în plângere, precum şi a oricăror alte persoane în măsură să contribuie la rezolvarea temeinică a cauzei.

Instanţa competentă să soluţioneze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o şi pe celelalte persoane citate, dacă aceştia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal, şi hotărăşte asupra sancţiunii, despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării

În cazul în care petentul este nemulţumit de dezlegarea dată de către instanţa de fond, acesta poate  ataca numai cu apel hotărârea prin care s-a soluţionat plângerea, dacă prin lege nu se prevede altfel.

Apelul se soluţionează de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, motivarea acestuia nefiind obligatorie.

Plângerea contravenţională se timbrează conform dispoziţiilor art. 19 din  O.U.G. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru,  cu 20 lei, atât în fond, cât şi în calea de atac.

Sursa:

Adrian-Gabriel Dinescu – Legislaţia contravenţiilor (comentarii, doctrină, jurisprudenţă), Hamangiu 2016

O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image