Pluralismul şi partidele politice

factori esenţiali ai unei vieţi politice democratice

Atunci când ne raportăm la o societate democratică, două elemente pe care va trebui întotdeauna să le regăsim sunt pluralismul politic, respectiv, partidele politice. Fie că acestea sunt privite uneori ca factori de instabilitate, ele sunt elemente sine qua non pentru viaţa politică a unui stat de drept. Constituţia noastră consacră aceste aspecte în articolul 2, urmând a le prezenta şi detalia.

 

Pluralismul

art. 2 alin. (1) din Constituţia României

 

Pluralismul politic reprezintă un element vital al unei societăţi autentic democratice, plasându-se într-o vădită antiteză cu ideea de partid unic, ideologie unică, specifică sistemelor totalitare.

Pluralismul politic este sinonim cu efervescenţa politică, cu dinamica generată de existenţa mai multor idei care, diseminate şi consolidate, conduc la apariţia unor noi mişcări, ideologii ce influenţează direcţia de dezvoltare a societăţii.

Te-ar putea interesa si ...

Un stat de drept şi democratic nu poate funcţiona decât fundamentat pe valoarea pluralismului, unicitatea puterii nefiind viabilă cu un astfel de sistem. Decizia de a consacra la nivel constituţional pluralismul nu a reprezentat decât o reacţie împotriva vechilor realităţi ce au dominat perioada 1947-1989.

De asemenea, pluralismul politic este consfinţit în cadrul articolului 1, alineat (3), ca fiind una dintre valorile supreme ale statului român.

 

Partidele politice

art. 2, alin. (2) din Constituţia României

 

Atunci când vorbim de pluralism politic, vorbim implicit de partide politice.

Partidele politice reprezintă veritabile motoare ale vieţii politice, indispensabile pentru societate întrucât constituie un liant între popor şi putere. Înglobând anumite valori, perspective şi idei în jurul cărora se raliază membrii lor, partidele reprezintă, în esenţă, interesele unui grup social, luptându-se pentru cucerirea puterii politice. Odată cucerită puterea, un partid politic va trebui să guverneze şi să îşi transpună programul de guvernare în practică. Cucerirea puterii şi guvernarea reprezintă finalitatea activităţii unui partid, fapt pentru care unul dintre elementele esenţiale, definitorii ale unui partid politic este vocaţia şi aptitudinea de a guverna, aşa cum a apreciat şi doctrina (1).

Partidele politice “contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor” [art. 8, alin. (2)], constituirea lor fiind posibiliă datorită dreptului de asociere (art. 40).

Totuşi, nu orice fel de partid politic poate fi creat şi înregistrat, Legea fundamentala având dispoziţii clare în acest sens. Condiţia reprezintă respectarea:

  • Suveranităţii naţionale
  • Integrităţii teritoriale
  • Ordinii de drept
  • Principiilor democraţiei

De asemenea, corelând cu articolul 40, reies interdicţii referitoare la activitatea acestora. Astfel, sunt neconstituţionale partidele care militează împotriva:

  • Pluralismului politic
  • Principiilor statutului de drept
  • Suveranităţii României
  • Integrităţii României
  • Independenţei României

Nu în ultimul rând, Constituţia vizează şi anumite incompatibilităţi, în sensul în care nu pot fi membri ai unui partid politic:

  • Judecătorii Curţii Constituţionale
  • Avocaţii poporului
  • Magistraţii
  • Membrii activi ai armatei
  • Poliţiştii
  • Alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică

Relevantă în domeniu este Legea nr. 14/2003, modificată ulterior în 2015 ca urmare a unei decizii a Curţii Constituţionale.

Legea defineşte partidele politice ca “fiind asociaţii cu caracter politic ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participă în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, îndeplinind o misiune publică garantată de Constituţie”.

În ceea ce priveşte înfiinţarea unui partid politic, pe lângă dispoziţiile Constituţionale, legea prevede întrunirea anumitor criterii:

  • Numărul minim al membrilor fondatori a variat considerabil din 1989 încoace. În forma incipientă a legii se prevedea un număr de 10.000 de membri fondatori, ulterior ridicat la 25.000 de membri fondatori, domiciliați în cel puțin 18 din județele țării și municipiul București, dar nu mai puțin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste județe și municipiul București. Prin decizia nr. 75/2015 a Curţii Constituţionale s-a constatat neconstituţionalitate acestor exigenţe, condiţionările fiind unele excesive prin raportare la scopul legii. Astfel, în prezent, numărul minim de membri fondatori este de 3.
  • Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire integrală, denumire prescurtată şi semn permanent proprii. Denumirea integrală şi denumirea prescurtată, precum şi semnul permanent nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putând utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică.

Conform legii, cererile de înregistrare se depun la Tribunalul Bucureşti, fiind posibilă atacarea deciziei la Curtea de Apel Bucureşti.

Partidelor politice le este prevăzută posibilitatea optării pentru formarea unei alianţe politice în baza unui protocol de asociere, urmând să propună liste de candidaţi pentru alegeri în comun. Totuşi, partidele politice membre ale alianţelor politice sau ale altor forme de asociere îşi păstrează personalitatea juridică şi patrimoniul propriu.

Dizolvarea unui partid politic poate fi dispusă excepţional, prin încălcarea prevederilor constituţionale, când scopul sau activitatea partidului politic a devenit ilicită ori contrară ordinii publice, când realizarea scopului partidului politic este urmărită prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice, când partidul urmăreşte alt scop decât cel care rezultă din statutul şi programul politic ale acestuia.

Inactivitatea partidului politic duce, de asemenea, la dizolvarea acestuia, în cazul în care:

  • Nu a ţinut nicio adunare generală timp de 5 ani
  • Nu a desemnat candidaţi, singur sau în alianţă, în două campanii electorale succesive, cu excepţia celei prezidenţiale, în minimum 75 de circumscripţii electorale în cazul alegerilor locale, respectiv o listă completă de candidaţi în cel puţin o circumscripţie electorală sau candidaţi în cel puţin 3 circumscripţii electorale, în cazul alegerilor parlamentare

Prin excepţie, chiar dacă posibilitatea de a fi membru al unui politic este rezervată numai 1) cetăţenilor români care 2) au drept de vot, cetăţenii Uniunii Europene care nu deţin cetăţenia română şi au domiciliul în România au dreptul de a se asocia în partide politice sau de a se înscrie în partide politice în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.

 

Bibliografie

  1. I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Drept constituţional şi instituţii politice, ed. 15, vol. II, Ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2017, p. 26
Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image