CCR: neconstitutionalitate varsta standard de pensionare

 

Numărul deciziei
151/2016
Cuvinte cheie
Dreptul la muncă, restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, sistemul sanitar, vârsta standard de pensionare
Autorul sesizării
Tribunalul Brăila — Secția a II-a civilă de contencios administrativ și fiscal
Obiectul sesizării
Art. 6 din Legea nr. 460/2003 privind exercitarea profesiunilor de biochimist, biolog și chimist, înființarea, organizarea și funcționarea Ordinului Biochimiștilor, Biologilor și Chimiștilor în sistemul sanitar din România
Motivarea sesizării
Se susține că legiuitorul este liber să instituie condiții pentru ocuparea unei profesii, însă reglementarea trebuie să nu fie discriminatorie. Totodată, arată că posibilitatea cumulului pensiei cu alte venituri nu este exclusă de legiuitor și, astfel, exercitarea dreptului la muncă pentru persoanele care activează în domeniul privat nu poate fi îngrădită.

Autoarea excepției de neconstituționalitate susține că dispozițiile de lege criticate contravin prevederilor constituționale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 41 privind dreptul la muncă și ale art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.

Decizia Curții
Curtea admite excepția de neconstituționalitate și constată că sintagmele „care au titlul de doctor în științe” și „până la vârsta de 65 de ani, femeile, și de 70 de ani, bărbații”, cuprinse în textul art. 6 din Legea nr. 460/2003 sunt constituționale în măsura în care se aplică doar biochimiștilor, biologilor și chimiștilor din sistemul sanitar care solicită continuarea activității profesionale în unitățile sanitare publice.
Motivarea deciziei
În ceea ce privește critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituție privind egalitatea în drepturi, Curtea observă că biochimiștii, biologii și chimiștii din sistemul sanitar își desfășoară activitatea în condițiile prevăzute de Legea nr. 460/2003, iar art. 6 prevede că aceștia se pensionează la împlinirea vârstei standard de pensionare, anume 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei. Prin dispozițiile de lege criticate, legiuitorul a acordat posibilitatea continuării activității biochimiștilor, biologilor și chimiștilor din sistemul sanitar, care au titlul de doctor în științe, până la împlinirea vârstei de 65 ani pentru femei și 70 ani pentru bărbați.

Celorlalte categorii profesionale din sistemul medical — medici, farmaciști, asistenți medicali li se aplică, cu privire la vârsta de pensionare, alte reglementări speciale, potrivit cărora aceștia se pensionează la împlinirea vârstei de 65 ani, indiferent de sex”. Totodată, Curtea observă că prevederi de lege speciale referitoare la condițiile în care se poate continua activitatea profesională în unități sanitare publice după împlinirea vârstei de pensionare sunt instituite de legiuitor pentru anumite categorii profesionale, cum sunt: medici, farmaciști, biochimiști, biologi și chimiști, asistenți medicali generaliști, moașe și asistenți medicali. Astfel, potrivit art. 391 alin. (3) din Legea nr. 95/2006, în unitățile sanitare publice, medicii membri titulari sau membrii corespondenți ai Academiei Române și ai Academiei de Științe Medicale, profesorii universitari și cercetătorii științifici gradul I, doctorii în științe medicale, care desfășoară activități medicale, pot continua, la cerere, activitatea medicală până la împlinirea vârstei de 70 de ani.

Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, principiul egalității în fața legii, consacrat prin art. 16 din Constituție, presupune instituirea unui tratament egal pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite. Astfel, Curtea constată că tratamentul juridic aplicabil cu privire la vârsta-limită până la care se poate continua activitatea profesională poate varia, în funcție de opțiunea legiuitorului. Așadar, este neîntemeiată critica de neconstituționalitate privind încălcarea principiului egalității în fața legii, consacrat de art. 16 din Constituție.

Referitor la critica de neconstituționalitate raportată la art. 41 din Constituție privind dreptul la muncă, Curtea reține că dreptul la muncă include libertatea alegerii profesiei, a meseriei sau a ocupației, libertatea alegerii locului de muncă, protecția socială a muncii, retribuția pentru munca depusă, dreptul la negocieri colective, dreptul la repaus săptămânal și la concediu de odihnă plătit. Dispozițiile de lege criticate prevăd că biochimiștii, biologii și chimiștii din sistemul sanitar, care au titlul de doctor în științe și care îndeplinesc condițiile privind vârsta standard de pensionare, pot continua activitatea profesională, la cerere, până la vârsta de 65 de ani, femeile, și de 70 de ani, bărbații. Curtea constată că textul nu distinge între sistemul sanitar public și sistemul sanitar privat, așadar, toate aceste condiții, se aplică atât celor care solicită continuarea activității profesionale în unitățile sanitare publice, cât și celor care solicită continuarea activității profesionale în unitățile sanitare private.

Așa cum a reținut Curtea Constituțională prin Decizia nr. 545 din 7 decembrie 2004, precitată, obținerea unor avize, autorizații sau atestări pentru exercitarea unor profesii este motivată de specificul fiecărei profesii sau meserii care presupune o calificare corespunzătoare, precum și anumite aptitudini pe care cel ce dorește să exercite acea meserie sau profesie trebuie să le aibă, tocmai pentru îndeplinirea sarcinilor de la locul de muncă ales. Însă, în speța de față, dispozițiile de lege criticate impun pentru biochimiștii, biologii sau chimiștii din sistemul medical limite de vârstă și condiția de deținere a titlului de doctor în științe, pentru continuarea activității în unități sanitare private, ceea ce reprezintă negarea libertății de exercitare a profesiei, fără a avea nicio justificare obiectivă și rațională, conducând astfel la încălcarea dispozițiilor art. 41 alin. (1) din Constituție privind dreptul fundamental la muncă.

Cât privește critica de neconstituționalitate raportată la art. 53 din Constituție privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, Curtea constată că analizarea acesteia nu mai este necesară, din moment ce s-a reținut încălcarea dreptului la muncă.

 

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
close-link







.

PRINDE UN LOC







.
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image