Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

Își poate face ÎCCJ propriile reguli?

Comunicat de presă

Astăzi, 7 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale a luat în dezbatere cererea de soluționare în vederea existenței unui conflict juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.

Cu majoritate de voturi, Curtea Constituțională a admis sesizarea formulată de prim-ministru și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament și Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, conflict generat de hotărârile Colegiului de conducere a ÎCCJ, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.

Art. 32 modificat prin Legea nr. 255/2013 prevedea la alin. (4) “Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție aprobă numărul și compunerea completelor de 5 judecatori, la propunerea președintelui Secției penale. Judecătorii care fac parte din aceste complete sunt desemnați, prin tragere la sorți, în ședință publică, de președintele sau, în lipsa acestuia, de vicepreședintele Înaltei Curți de Casație și Justiție. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul privind organizarea și funcționarea administrativă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.”

Fa-ti singur implementarea GDPR

Curs online GDPR

De menționat faptul că Legea 304/2004 a fost modificată prin mai multe acte normative, recent prin Legea 207/2018 și OUG 92/2018, însă în ceea ce privește numărul și modul de desemnare a judecătorilor din compunerea completurilor și anume prin tragere de sorți, art. 32 rămâne nemodificat.

Hotărârea Colegiului de conducere a ÎCCJ nr. 3/2014 prevede în  Art. 29. (1) “În scopul stabilirii completelor de 5 judecători în materie penală, președintele sau, în lipsa acestuia, unul dintre vicepreședinții Înaltei Curți de Casație și Justiție desemnează anual, prin tragere la sorți, în ședință publică, câte 4 sau, după caz, câte 5 judecători din cadrul Secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru fiecare complet.”

În urma deliberărilor,  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători, cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.

 

În ton, a se vedea http://blog.avocatoo.ro/decizia-682017-conflict-juridic-de-natura-constitutionala-dintre-guvernul-romaniei-si-ministerul-public-piccj-dna/.

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...
Vrei să ne știi triști?

Abonează-te la newsletter!

Si vom fi fericiți.
DA-MI MAILURI
close-link