Drepturile mamelor și gravidelor la locul de muncă

Atât femeile gravide, cât și cele care au devenit deja mame trebuie să beneficieze de un tratament care să le asigure egalitatea în raporturile de muncă, pentru a fi prevenită discriminarea în raport cu reprezentanții sexului masculin sau cu celelalte femei care nu se pregătesc sau nu sunt deja mame.

Legislația națională în vigoare care reglementează drepturile și beneficiile mamelor și gravidelor la locul de muncă este formată din:

Codul Muncii prevede la art. 128, alin. (2) că: „Femeile gravide, lăuzele și cele care alăptează nu pot fi obligate să presteze muncă de noapte.”

Angajatorul este obligat, conform art. 127 din Codul Muncii, să supună angajații care urmează sa desfășoare muncă de noapte unui examen medical gratuit, ceea ce înseamnă că acesta nu se va putea prevala de scuza că nu a știut despre situația femeii gravide sau care alăptează. Nerespectarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte se sancționează cu amendă cuprinsă între 1500 – 3000 de lei, conform art. 260, lit. l) din Codul Muncii.

Te-ar putea interesa si ...

Legea nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați prevede că:

  1. La art. 6, alin. (5) că nu constituie discriminări:
  • măsurile speciale prevăzute de lege pentru protecția maternității, nașterii și alăptării
  • acțiunile pozitive pentru protecția anumitor categorii de femei sau bărbați
  1. Din art. 10 rezultă că maternitatea nu poate constitui un motiv de discriminare, în afara locurilor de muncă interzise femeilor gravide sau care alăptează, din cauza condițiilor particulare de prestare a muncii. De asemenea, același articol prevede că este interzis ca angajatorul să îi solicite unei candidate, în vederea angajării, să prezinte un test de sarcină sau să semneze un angajament că nu va rămâne însărcinată sau că nu va naște pe durata de valabilitate a contractului de muncă.
  2. Concedierea este interzisă pe durata în care femeia salariată este gravidă sau se află în concediu de maternitate, cu excepția cazului în care unitatea respectivă este dizolvată sau intră în faliment.
  3. La încetarea concediului de maternitate, salariata are dreptul de a se întoarce la ultimul loc de muncă sau la un loc de muncă echivalent, precum și dreptul de a beneficia de orice îmbunătățire a condițiilor de muncă la care ar fi avut dreptul în timpul absenței.

Prin Legea 202/2002 s-au transpus în legislația națională: art. 10 și 12 din Directiva Consiliului nr. 92/85/CEE din 19 octombrie 1992 privind implementarea măsurilor de încurajare a îmbunătățirii securității și sănătății în muncă a lucrătoarelor gravide, lăuze sau care alăptează și Directiva 86/613/CEE din 11 decembrie 1986 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbați și femei angajați într-o activitate independentă, inclusiv agricolă, precum și protecția lucrătoarelor independente în timpul sarcinii și al maternității.

Legea nr. 154/2015 pentru modificarea și completarea O.U.G. nr. 96/2003 privind protecția maternității la locurile de muncă prevede, precum și O.U.G. 96/2003 prevăd:

  1. Salariata trebuie să își anunțe angajatorul în scris cu privire la starea sa fiziologică de graviditate, anexând în acest sens un document medical eliberat de medicul de familie sau de medicul specialist. Angajatorul are obligația de a păstra confidențialitatea asupra stării de graviditate a salariatei, atunci când sarcina nu este vizibilă, neputând anunța alți angajați cu privire la acest lucru decât cu acordul scris al salariatei.
  2. Concediul postnatal obligatoriu are o durată de 42 de zile, în cadrul concediului de sarcină și lăuzie cu o durată totală de 126 de zile.
  3. Angajatorii au obligația de a adopta măsurile necesare astfel încât salariatele gravide sau care au născut recent și/sau alăptează să nu fie expuse unor riscuri ce le pot afecta securitatea și sănătatea.
  4. Salariata care beneficiază de concediu de risc maternal are dreptul la indemnizație de risc maternal, cuantumul acesteia fiind egal cu 75% din media veniturilor lunare realizate în ultimele 10 luni anterioare datei din certificatul medical prin care s-a dispus concediul de risc maternal.
  5. Angajatele gravide sau care au născut recent și care își desfășoară activitatea numai în poziție ortostatică sau în poziția așezat au dreptul de a li se asigura, la intervale regulate de timp, pauze și amenajări pentru repaus în poziție șezândă sau, respectiv, pentru mișcare, cu excepția cazului în care o astfel de amenajare nu este posibilă, caz în care angajatorul are obligația de a schimba locul de muncă al angajatei respective.
  6. În cazul în care investigațiile prenatale se pot efectua numai în timpul programului de muncă, angajatorul are obligația de a le acorda angajatelor dispensă pentru efectuarea acestora, în limita a 16 ore pe lună.
  7. Salariatele care alăptează în timpul programului de lucru, au dreptul la două pauze pentru alăptare, a câte 1h fiecare, până la împlinirea vârstei de 1 an a copilului.
  8. Aceste pauze sau dispense acordate de către angajatori nu diminuează veniturile salariale.

Vrei sa vezi legile la zi? Acceseaza JURIO.

 

 

 

Source Legea 154/2015 OUG 96/2003 Codul Muncii
Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image