Gaseste un avocat specializat

Dreptul de a fi ales

Articolele 37 şi 38 din Constituţia României

Art. 37 – Dreptul de a fi ales
(1) Au dreptul de a fi aleşi cetăţenii cu drept de vot care îndeplinesc condiţiile prevăzute în articolul 16 alineatul (3), dacă nu le este interzisă asocierea în partide politice, potrivit articolului 40 alineatul (3).

Dreptul de a fi ales ca drept electoral fundamental este încadrat în categoria drepturilor exclusiv politice. În privinţa dreptului de a fi ales se impun o serie de condiţii de fond fără de care titularul nu l-ar putea exercita, condiții prevazute expres de textul constituțional.

Corelarea cu articolul 16 alineatul (3) evidenţiază doua elemente esentiale care trebuie îndeplinite. Pentru a fi eligibilăpersoana care doreşte sa candideze pentru o funcţie publică trebuie să fie cetățean român, respectiv, să aibă domiciliul în ţară. 

Imperativul cetăţeniei, alături de domiciliu, constituie o garanţie a ataşamentului faţă de ţara în a cărei viaţă politică persoana urmează să se implice. De menţionat că dubla sau chiar multipla cetăţenie NU reprezintă un impediment în exercitarea dreptului de a fi ales.

Articolul 40 alineatul (3) impune de asemenea alte condiţii de fond. Astfel, sunt incompatibili cu exercitarea dreptului de a fi ales:

  • Judecătorii Curţii Constituţionale
  • Avocaţii poporului
  • Magistraţii
  • Membrii activi ai armatei
  • Poliţiştii
  • Alte categorii de funcţionari publici stabilite prin lege organică.

De asemenea, prefecţii, subprefecţii şi conducătorii serviciilor publice ale ministerelor şi celorlalte autorităţi descentralizate NU işi pot depune candidatura în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi exercită sau şi-au exercitat funcţiile în ultimele 6 luni anterioare datei alegerilorfapt subliniat şi prin jurisprudenţa Curţii Constituţionale.

Limitarea dreptului de a candida pentru aceste persoane este conformă cu prevederile art. 53 (n.n. restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie, întrucât ar fi contrar moralei publice, în general, şi deontologiei electorale, în special, ca o anumită categorie de persoane – ce în virtutea funcţiei publice pe care o exercită ar putea avea o însemnată influenţă asupra opţiunilor electorale – să candideze în alegeri chiar în unităţile administrativ-teritoriale în care îşi desfăşoară activitatea.” (D.C.C. nr. 2/1992)

Întrucât între dreptul de vot şi dreptul de a fi ales există o interdependenţă, iar exercitarea celui din urmă presupune ca titularul să aibă şi dreptul de vot, putem evidenţia alte doua condiţii de fond ce se impun, aşa cum reies din articolul 36.

Astfel, sunt ineligibili debilii sau alienaţii mintal, puşi sub interdicţie, şi nici persoanele condamnate prin hotărâre judecătorească definitivă la pierderea drepturilor electorale.

(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României.

Limitele minime de vârstă prevăzute în Constituţie reliefează importanţa demnităţilor publice şi se justifică prin faptul că titularul trebuie sa aibă o experienţă de viaţă, o maturitate care să îi permită îndeplinirea rolului său şi a sarcinilor care îi incumbă.

 

De menţionat că, aşa cum reiese din textul constituţional, o persoană îşi poate depune candidatura chiar dacă la momentul respectiv nu îndeplinea criteriul de vârstă, cu condiţia ca până în ziua alegerilor inclusiv, să fi devenit eligibil din acest punct de vedere.

Alte informaţii utile
  • Senatorii şi deputaţii se aleg prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale.
  • Norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputaţilor este de un deputat la 73.000 de locuitori.
  • Norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senator la 168.000 de locuitori.
  • În prezent, numărul parlamentarilor este de 329 de deputati şi 136 de senatori.
  • Alegerile parlamentare au loc o dată la 4 ani.
  • Alegerile prezidenţiale au loc o dată la 5 ani.

Mai multe informaţii cu privire la procedura electiva a Preşedintelui României se pot găsi aici.

 

Art. 38 – Dreptul de a fi ales în Parlamentul European
În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European.

Ca urmare a aderării României la Uniunea Europeana în 2007, cetăţenii români au dobândit dreptul de a candida pentru poziţia de membru al Parlamentului European. În acest sens, teritoriul României constituie o circumscripţie electorală unică.

Trebuie menţionat înainte de toate că statutul europarlamentarului diferă faţă de cel al membrului Parlamentului României: “Canditaţii selectaţi pentru Parlamentul European nu exercită nici o putere de stat, ci reprezintă statul al cărui resortisanţi sunt în cadrul unei instituţii supranaţionale.” (1)

În ceea ce priveşte procedura, europarlamentarii români sunt aleşi prin scrutin de listă, potrivit principiului reprezentării proporţionale şi pe baza candidaturii independente.

Alte informaţii utile
  • Vârsta minimă prevazută pentru a putea candida pentru Parlamentul European este de 23 de ani.
  • Au dreptul de a candida şi cetăţenii români care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate şi beneficiază de drept de vot.
  • Parlamentul European este ales o dată la 5 ani.

Bibliografie:
1. I. Muraru, E.S. Tănăsescu, Constituţia României – Comentariu pe Articole, ed. C.H. Beck, Bucureşti, 2008, p. 340

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image