DECIZIA 612/2017

din 3 octombrie 2017 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

1. Autorul sesizarii Identificam 25 de senatori aparținând Partidului Național Liberal şi 13 senatori aparținând Uniunii Salvați România ca autori ai sesizarii, in conformitate cu prevederile art.146 lit.a), unde se mentioneaza expres care sunt titularii dreptului de a sesiza CCR, fiind prevazut, de asemenea, un numar minim de 25 de senatori.
2. Obiectul sesizarii Obiectul sesizarii consta in problema de neconstitutionalitate ridicata asupra dispoziţiilor Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.
3. Motivarea sesizarii Senatorii aduc in vedere inainte de toate critici de neconstitutionalitate extrinseca, motivand ca procedura de adoptare a viciat principiul bicameralismului. Finalitatea urmărită de inițiatori, așa cum a fost respectată de prima Cameră sesizată, a fost să modifice exclusiv art.6 din Legea nr.3/2000. Or, în Camera decizională, propunerea legislativă a fost modificată substanțial, ceea ce a condus la o configurație diferită față de textul adoptat de Senat și de finalitatea urmărită de inițiatori

 

Criticile de neconstitutionalitate intrinseca sustinute de senatori vizeaza faptul ca prin forma adoptată de către Parlament au fost reglementate și aspecte care se referă la procedura parlamentară privind revizuirea Constituției, ceea ce contravine art.64 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu.

 

Autorii obiecției susțin că legea criticată conține norme care sunt de natură să afecteze atribuția Curții Constituționale de a se pronunța în termen de cinci zile de la adoptare asupra legii de revizuire a Constituției.

 

În argumentarea neconstituționalității legii criticate se mai arată că aspectele fundamentale în materia dreptului referendar nu trebuie modificate cel puțin un an înainte de referendum, in conformitate cu Codul bunelor practici în materie de referendum, adoptat de Consiliul pentru Alegeri Democratice la cea de-a 19-a reuniune şi de Comisia de la Veneţia la cea de-a 70-a sesiune plenară. Or, modificările operate de legiuitor prin legea criticată vizează un aspect esențial pentru organizarea și desfășurarea referendumului constituțional, anume competența Parlamentului de a stabili obiectul și data referendumului național.

 

În motivarea obiecției de neconstituționalitate se mai arată că Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 conține o serie de paralelisme legislative, ceea ce contravine art.1 alin.(5) din Constituție

4. Decizia Curtii Constitutionale Curtea Constitutionala admite obiecția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile articolului unic pct.2 (cu referire: la sintagma „în termen de două zile”) și cele ale articolului unic pct.3 din Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului sunt neconstituționale.

 

Respinge, ca neîntemeiată, obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 în ansamblul său, în raport cu celelalte critici formulate.

5. Motivarea deciziei Curtii Constitutionale CCR stabileste ca obiectul sesizarii este reprezentat de Legea pentru modificarea și completarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

 

Curtea constată că diferențele dintre forma initiatorilor si rezultatul final, asa cum a fost votat de catre Camera Deputatilor  nu afectează, însă, bicameralismul, ca principiu funcțional al Parlamentului României.

 

In privinta criticilor de neconstitutionalitate intrinseca, faptul că în acest text de lege există referiri la modul în care Parlamentul trebuie să acționeze în situațiile descrise în ipoteza normei nu reprezintă o nesocotire a principiului autonomiei regulamentare dedus din prevederile art.64 alin.(1) din Constituție, potrivit cărora organizarea și funcționarea fiecărei Camere se stabilesc prin regulament propriu.

 

De asemenea, stabilirea unui termen de două zile în care Parlamentul să trimită legea către Curtea Constituțională nu își găsește nicio justificare în procedura urgentă ce caracterizează controlul de constituționalitate a legii de revizuire care trebuie exercitat în termen de cinci zile de la data adoptării proiectului legii de revizuire.

Aceasta situatie ar conduce la diminuarea timpului de care Curtea Constituțională dispune pentru verificarea legii adoptate de Parlament, cu posibila consecință a efectuării, sub presiunea timpului, a unui control de constituționalitate lipsit de substanță.

 

Referitor la aspectele ce ar contraveni Codul bunelor practici in materie de referendum, Curtea constată că modificările în materie pe care legea criticată le propune nu au o relevanță semnificativă în procesul de organizare și desfășurare a referendumului, astfel că nu se poate susține că ar nesocoti standardele precizate mai sus de autorii obiecției.

 

In privinta argumentului paralelismului legislativ, textul din legea de modificare a Legii nr.3/2000 nu reia tale quale prevederile art.23 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, ci are o sferă mai largă, incluzând punerea în acord a legii cu decizia Curții Constituționale.

 

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image