Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

Daune morale vs daune-interese

Daunele morale – repararea prejudiciului nepatrimonial

Potrivit art. 252 din Noul cod civil care prevede ocrotirea personalităţii umane: “Orice persoană fizică are dreptul la ocrotirea valorilor intrinseci fiinţei umane, cum sunt viaţa, sănătatea, integritatea fizică şi psihică, demnitatea, intimitatea vieţii private, libertatea de conştiinţă, creaţia ştiinţifică, artistică, literară sau tehnică.”

Așadar, daunele morale sunt acele consecințe de natură nepatrimonială cauzate unei persoane prin săvârșirea unor fapte ilicite culpabile, constând în atingerile aduse personalității sale fizice, psihice și sociale, prin lezarea unui drept sau interes nepatrimonial, a căror reparare urmează regulile răspunderii civile delictuale, dacă fapta ilicită s-a produs în afara unui cadru contractual.

Curs online GDPR

Art. 1391 reglementează repararea prejudiciului nepatrimonial, iar pentru constatarea acestuia (nr. prejudiciului), ÎCCJ a hotărât că  trebuie avute în vedere caracterul şi importanţa valorilor nepatrimoniale lezate, situaţia personală a victimei, ţinând cont de mediul social din care victima face parte, educaţia, cultura, standardul de moralitate, personalitatea şi psihologia victimei, circumstanţele săvârşirii faptei, statutul social, etc.

Pentru existența daunelor morale se cer îndeplinite următoarele: a) existența unui prejudiciu; b) existența unui fapt ilicit; c) existenţa unui raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu ( în sensul că acea faptă a provocat acel prejudiciu); d) existenţa vinovăţiei (faptă să fie imputabilă autorului ei).

În ceea ce priveşte proba prejudiciului moral, Înalta Curte a precizat că este suficientă proba faptei ilicite, urmând ca prejudiciul şi raportul de cauzalitate să fie prezumate, instanţele urmând să deducă producerea prejudiciului moral din simpla existenţă a faptei ilicite de natură să producă un asemenea prejudiciu și a împrejurărilor în care a fost săvârșită, soluţia fiind determinată de caracterul subiectiv, intern al prejudiciului moral, proba sa directă fiind practic imposibilă.

Exemple de daune morale:

  • daune morale constând în producerea unor dureri psihice sau fizice
  • producerea unor suferințe psihice determinate din cauza morții unei rude sau a unei persoane apropriate, din cauza mutilării, rănirii, desfigurării sau îmbolnăvirii grave
  • vătămările și leziunile ce produc schimbări nedorite în înfățișarea persoanei
  • prejudiciu hedonist: limitarea posibilităților unei persoane de a se bucura de plăcerile vieții și de satisfacții spirituale sau materiale.
  • prejudiciile care produc daune în prestigiul, onoarea și demnitatea unei persoane precum: calomnia, denigrarea sau desfăimarea.

Daune-interese

Manual complet implementare GDPR

Potrivit art. 1530 NCC: “Creditorul are dreptul la daune-interese pentru repararea prejudiciului pe care debitorul i l-a cauzat şi care este consecinţa directă şi necesară a neexecutării fără justificare sau, după caz, culpabile a obligaţiei.”

Așadar, daunele-interese sunt despăgubiri în bani pe care debitorul va fi ţinut să le plătească creditorului pentru repararea prejudiciului generat de neexecutarea culpabilă a obligaţiilor sale.

Pentru existența daunelor-interese se cer îndeplinite câteva condiții:

  1. este necesar să existe o neexecutare a unei obligaţii rezultate din contract pentru a vorbi de răspundere contractuală. Evident însă că, art.1530 se referă la orice neexecutare a unei obligaţii, contractuale sau extracontractuale (pentru că remediul este disponibil nu numai sub forma răspunderii contractuale). 
  2. dovedirea culpei sau vinovăţiei debitorului
  3. existenţa prejudiciului
  4. existenţa unui raport de cauzalitate: prejudiciul trebuie să fie consecinţa directă şi necesară a neexecutării.

Daunele-interese sunt de două feluri: compensatorii şi moratorii.

Daunele-interese compensatorii sunt despăgubiri în bani care se plătesc creditorului pentru a-i repara prejudiciul ce i-a fost cauzat prin neexecutarea totală sau parţială ori executarea necorespunzătoare a obligaţiilor de către debitor (de exemplu, în ipoteza neexecutării totale a obligaţiilor antreprenorului de a construi o casă, acesta va datora clientului contravaloarea executării de care cel din urmă a fost lipsit)

Daunele-interese moratorii sunt despăgubirile în bani care reprezintă echivalentul prejudiciului provocat creditorului prin întârzierea executării obligaţiei de către debitor (în exemplul anterior, antreprenorul îşi execută obligaţia faţă de client, dar cu întârziere, creditorul suferind un prejudiciu ca urmare a întârzierii pentru că a trebuit să plătească o chirie neputând să locuiască în casă).

Principala deosebire dintre cele două categorii de daune-interese: daunele-interese compensatorii înlocuiesc executarea în natură a obligaţiilor contractuale şi, prin urmare, nu se cumulează cu aceasta (debitorul nu poate fi ţinut, în acelaşi timp, la plata de daune-interese compensatorii şi la executarea în natură a prestaţiilor la care s-a îndatorat prin contract), iar daunele interese moratorii se cumulează întotdeauna cu executarea în natură a obligaţiei sau cu plata de daune-interese compensatorii.

Evaluarea despăgubirilor se poate face în trei moduri: judiciară (de către instanță), legală (numai pentru obligațiile ce au ca obiect sume de bani, pe baza dobânzilor prevăzute de lege) și convențională (prin convenția părților).

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...
Vrei să ne știi triști?

Abonează-te la newsletter!

Si vom fi fericiți.
DA-MI MAILURI
close-link