Gaseste un avocat specializat

Cum ar fi răspuns penal autorii Crimei din Orient Express?

Celebrul roman al Agathei Christie urmărește impresionanta poveste a unor destine care au devenit încrucișate ca urmare a faptelor unei anumite persoane- Samuel Ratchett (John Cassetti)- și cu a căror voință comună s-a săvârșit Crima din Orient Express.

 

Samuel Ratchett, care a insistat să-l angajeze pe detectiv întrucât simțea că viața sa e în pericol, dar căruia i-a fost refuzat ajutorul, este omorât. Hercule Poirot, detectivul-simbol al romanelor autoarei, profită de faptul că trenul a rămas blocat din cauza zăpezii și indică felul în care fiecare pasager a fost afectat de crimele comise de Ratchett. Acesta din urmă a răpit-o pe micuța Daisy Armstrong sperând să îi fie plătită o recompensă din partea familiei sale bogate, însă a ucis-o chiar dacă a primit banii. La aflarea veștii, mama lui Daisy (Sonia Armstrong) a pierdut sarcina și, totodată, și-a pierdut viața. Tatăl lui Daisy s-a sinucis după aceste tragedii. Susanne, infirmiera lui Daisy s-a sinucis întrucât devenise suspectă în răpirea fetei.
 “O crimă ar trebui sa aibă o victimă, însă când Ratchett o ucide pe Daisy Armstrong distruge o mulțime de vieți, le deformează, le termină, iar ele cer ca justiția să fie înfăptuită. Printre aceste suflete rănite, trebuie să găsim răspunsul. Care dintre ele este ucigașul? Răspunsul este că niciunul dintre voi nu ar fi putut să o facă de unul singur, atunci trebuie să fi fost toți, împreună.”
Așadar, Poirot a descoperit că sunt doisprezece coautori ai crimei, doisprezece suflete care au căutat răzbunare pentru suferința la care au fost supuse din cauza acțiunilor lui Rachett:   Hector MacQueen- al căruit tată a încercat să o condamne pe infirmiera nevinovată, lucru ce i-a distrus cariera, Prințesa Dragomiroff – nașa lui Daisy Armstrong, Hildegarde Schmidt – bucătăreasa familiei Armstrong, Dr. Arbuthnot– a fost în armată cu tatăl lui Daisy,  Biniamino Marquez– șoferul familiei Armstrong,  Pilar Estravados– bona lui Daisy care adormise în noaptea în care micuța a fost răpită, Mary Debenham– guvernanta lui Daisy,  Edward Masterman– majordomul familiei Armstrong, Contesa Elena Andrenyi (Helena Goldenberg)- mătușa lui Daisy, Gerhard Hardman- detectiv american îndrăgostit de infirmiera acuzată, Pierre Michel– fratele infirmierei acuzate, Caroline Hubbard (Linda Arden) – mama Soniei Armstrong. Cu toții s-au înțeles să-l ucidă pe Ratchett, pătrunzând în camera sa în timpul nopții, când dormea, și să-i aplice câte o lovitură de cuțit fiecare.
Cum Codul Penal român nu reține niciun înțeles al noțiunii de “crimă”, vom analiza în continuare Infracțiunea din Orient Express.
Hercule Poirot spune în final că nu poate judeca el ce s-a întâmplat și se întreabă ce loc ocupă justiția în situația de față? Conform C. Pen. actual…
În speța descrisă au incidență două infracțiuni, constituirea unui grup infracțional organizat și omorul calificat, aflate în concurs.

 

Art. 367 C. Pen. cuprins în CAPITOLUL I (valorile sociale ocrotite fiind ordinea și liniștea publică) reglementează constituirea unui grup infracţional organizat ca infracțiune de sine stătătoare ale cărei limite speciale de pedeapsă sunt de la 1 la 5 ani, alături de interzicerea unor drepturi.  Alin. 2 prevede că  atunci „Când infracţiunea care intră în scopul grupului infracţional organizat este sancţionată de lege cu pedeapsa detenţiunii pe viaţă sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. Procedând la analiza condițiilor existenței unui grup infracțional organizat, așa cum prevede alin. 6 al aceluiași articol („Prin grup infracţional organizat se înţelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, constituit pentru o anumită perioadă de timp şi pentru a acţiona în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracţiuni”), se observă că grupul este format din mai mult de trei persoane (în cazul de față12), este constituit pe o anumită durată de timp (călătoria cu trenul) și acționează coordonat în scopul comiterii infracțiunii (au plănuit locul și ora întalnirii, aveau un semnal special desemnat pentru a anunța momentul crimei – o singură bătaie în ușă).

 

Din economia art. 189 C. Pen. al aceluiași capitol, unde valoarea socială ocrotită este viața, reiese că omorul săvârșit cu premeditare este calificat și „se pedepseşte cu detenţiune pe viaţă sau închisoare de la 15 la 25 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi”. Prin urmare, infracțiunea ce intră în scopul grupului infracțional organizat este sancționată cu pedeapsa detențiunii pe viață sau cu închisoarea mai mare de 10 ani, astfel încât sunt întrunite condițiile art. 367 alin. 2, iar pedeapsa pentru constituirea unui grup infracțional organizat în cazul de față iși va avea limitele speciale între 3 și 10 ani.

 

Pe lângă discuția infracțiunilor, se vor reține și doua circumstanțe agravante care reies din art. 77 C. Pen.  lit. a) săvârşirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună și lit. e)  săvârşirea infracţiunii profitând de starea de vădită vulnerabilitate a persoanei vătămate, datorată vârstei, stării de sănătate, infirmităţii sau altor cauze (Pentru a se reţine agravanta nu este suficient ca victima să se afle în stare de vulnerabilitate, ci trebuie dovedit că infractorul a profitat de această stare pentru a comite infracţiunea. În categoria „altor cauze” poate intra, spre exemplu, starea de somn, în cazul uciderii victimei în timp ce dormea.).

 

Art. 78 C. Pen. face vorbire despre efectele circumstanțelor agravante „ În cazul în care există circumstanţe agravante, se poate aplica o pedeapsă până la maximul special. Dacă maximul special este neîndestulător, în cazul închisorii se poate adăuga un spor până la 2 ani, care nu poate depăși o treime din acest maxim […]”. De asemenea, conform alin. 2, majorarea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanţelor agravante reţinute.

 

Art. 79 alin. (2) C. Pen.  prezintă tratamentul penal atunci când sunt incidente două sau mai multe dispoziţii care au ca efect agravarea răspunderii penale:  „pedeapsa se stabileşte prin aplicarea succesivă a dispoziţiilor privitoare la circumstanţe agravante, infracţiune continuată, concurs sau recidivă”. Astfel încât, în situația prezentată, vor avea inciență mai întai normele care reglementează circumstanțele agravante, iar apoi cele de la concursul de infracțiuni.
Pentru cele două infracțiuni, instanța  stabileşte pedeapsa pentru fiecare infracţiune în parte şi se aplică pedeapsa, după cum urmează:  pedeapsa cea mai grea cu închisoarea, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite.
Constituirea unui grup infracțional organizat – [3;10] ani
Omor calificat – [15;25] ani sau detențiune pe viață
Dacă instanța, după ce stabilește pentru fiecare infracțiune câte o pedeapsă, optează pentru detențiunea pe viață, atunci conform sistemului absorbției, pedepsele mai mici sunt absorbite în pedeapsa cea mai mare care urmeaza a fi executată.

 

Dacă instanța stabilește, spre exemplu, pentru infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat o pedeapsă cu închsoarea de 6 ani, iar pentru infracțiunea de omor calificat o pedeapsă de 20 de ani, atunci, conform sistemului cumulului juridic cu spor obligtoriu și fix consacrat în actualul Cod Penal, se alege pedeapsa cea mai mare dintre cele stabilite pentru infracțiunile aflate în concurs, la care se adaugă un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite. Așadar, calculul se va realiza prin cumulul aritmetic al pedepsei de 20 de ani cu o treime din 6 ani (20+1/3×6), așa că fiecare dintre ei ar risca o pedeapsă de 22 ani de închisoare. Circumstanțele agravante au ca efect agravarea facultativă a răspunderii penale, instanța putând aplica o pedeapsa până la maximul special al acesteia, iar dacă acesta este neîndestulator se poate aplica un spor până la 2 ani. Însă cum instanța în cazul de față nu se orientează către maximul special, nu va exista discuția aplicării sporului.

 

În fine, Hercule Poirot a ales să nu îi denunțe pe coautori, iar „crima” nu ar fi fost guvernata de legea română, însă am ținut să răspund la întrebarea sa: „What is justice here?”
Bibliografie:

Cod Penal

Drept penal. Partea generală – Viorel Pașca

Instituții și infracțiuni în noul cod penal – Florin Streteanu, Raluca Moroșanu
N.B. - articolul este realizat in conformitate cu filmul "Murder on the Orient Express" (2017)
Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image