Gaseste un avocat specializat

Contractul de mandat

Contractul de mandat-definitie si forme.

CONTRACTUL DE MANDAT

 

Intr-o definitie succinta, contractul de mandat este contractul prin care o persoana, numita mandatar, se obliga sa incheie/indeplineasca un act sau mai multe acte juridice pe seama celeilalte persoane denumita mandant. Sediul materiei se afla in Codul Civil, respectiv articolele 2.009-2.071.

Din definiția contractului de mandat rezultă că mandatarul încheie, de regulă, acte juridice cu terțe persoane, pe seama mandantului, urmând astfel a distinge și cu privire la efectele contractului de mandat față de terți.

Conform articolului 2.011 mandatul poate fi a) cu reprezentareb) fara reprezentare, acesta din urma cunoscand forme multiple cum ar fi comisionul, consignatia si expeditia.
Contractul de mandat are, in ziua de astazi, o aplicatie foarte extinsa in ceea ce priveste realizarea  actelor juridice intre persoane care, spre exemplu, se afla la o distanta geografica mare, prin urmare mandatul este o punte care are rol de facilitare a interactiunii umane in ceea ce priveste actele juridice.

In ceea ce priveste intinderea temporala a mandatului, tematica destul de controversata inainte de aparitia NCC in 2011, actuala reglementare stabileste in mod expres durata acestuia la 3 ani, in cazul in care partile nu au prevazut un termen diferit.

Obligatiile mandatarului:

– obligația de a executa mandatul;
– obligația de a da socoteală;
– obligația de a răspunde pentru depășirea limitelor mandatului;
– obligația de a răspunde pentru substituirea cu un terț în aducerea la îndeplinire a mandatatului;
– nu în ultimul rând, trebuie analizate obligațiile mandatarilor în ipoteza pluralității de mandatari.

Obligatiile Mandantului:

  1. Mandantul este obligat, in lipsa unei conventii contrare, sa puna la dispozitia mandatarului mijloace necesare executarii mandantului
  2. Mandantul va restitui mandatarului cheltuielile rezonabile avansate de acesta din urma pentru executarea mandatului, impreuna cu dobanzile legale aferente, calculate de la data efectuarii cheltuielilor

      3.Mandantul este, de asemenea, obligat sa repare prejudiciul suferit de catre mandatar in executarea mandatului, daca acest prejudiciu nu provine din culpa mandatarului

     4.Daca mandatul este cu titlu oneros, mandantul este obligat sa plateasca mandatarului remuneratia, chiar si in cazul in care, fara culpa mandatarului, mandantul nu a putut fi executat.

I.Mandatul cu reprezentare

Reglementat de articolul 2.013 NCC, acest mandat este incheiat in forma verbala sau scrisa, cea din urma poate fi  autentica sau sub semnatura privata, de asemenea mandatul poate fi asumat si tacit prin executarea acestuia  de catre mandatar. De asemenea mandatarul are un drept de retentie asupra datoriilor rezultate din executarea mandatului. Dreptul de retentie este exercitat asupra tuturor bunurilor mandantului pe care mandatarul le detine in vederea executarii mandatului sau.

Incetarea mandatului cu reprezentare:

Mandatul cu reprezentare este un contract, intuitu personae, asadar acesta nu poate fi continuat fara vointa mandantului sau mandatarului. Acesta inceteaza prin:

– prin revocarea mandatului de către mandant

– prin renunţarea mandatarului la mandate

– prin moartea, incapacitatea şi falimentul uneia din părţile contractante

II.Mandatul fara reprezentare

In conformitate cu articolul 2.039 NCC mandatul fără reprezentare este contractul în temeiul căruia o parte, numită mandatar, încheie acte juridice în nume propriu, dar pe seama celeilalte părţi, numită mandant, şi îşi asumă față de terţi obligaţiile care rezultă din aceste acte, chiar dacă terţii aveau cunoştinţă despre mandat.

Diferenta dintre cele doua forme de mandate este, prin urmare, faptul ca mandatarul cu reprezentare incheie acte in numele si pe seama mandantului, mandatarul fara reprezentare incheie acte juridice in nume propriu dar pe seama mandantului.

Din cele enuntate mai sus rezulta consecinte juridice diferite, raportul juridic incheiat de mandatarul cu reprezentare il leaga direct pe mandant de tert, contractual incheiat  de mandatarul fara reprezentare produce efecte numai intre cei doi participant, prin urmare intre mandatar si tert. Deși legiuitorul are în vedere, ca obiect al contractului, doar încheierea de acte juridice, este evident că, în realitate procura mandatarului privește, implicit, si tratarea (negocierea) acestor acte juridice, ca etapă precontractuală a formării progresive a contractului. Contractul de mandat fără reprezentare este un contract utilizat de profesioniști, avand caracter bilateral, comutativ, oneros, consensual, intuitu personae, de mijloace. De asemenea contractual de mandate fara reprezentare este sinalagmatic, acesta este caracterizat prin reciprocitatea si interdependenta prestatiilor asumate de parti.

Jurisprudenta relevanta in cazul revocarii nejustificate a contractului de mandat:

INSTANȚA

Prin cererea înregistrată la data de 26.03.2015, sub nr. XXXXXXXXXXXXX pe rolul Judecătoriei G_____, având ca obiect „pretenții” reclamanta I___ A_____ S____, în contradictoriu cu R____ A_______ Administrația Z___ L_____ G_____, a solicitat instanței să oblige pârâta la plata sumei de xxxxx lei cu titlu de daune interese cauzate prin revocarea nejustificată a contractului de mandat nr.2141/21.12.2011 și la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale. A solicitat obligarea pârâtei și la plata cheltuielilor de judecată.

În motivarea în fapt a cererii reclamanta a arătat că a fost numită în funcțiile de Director General și Președinte al Consiliului de Administrație al pârâtei în anul 2005, încheindu-se cu reclamanta în mod succesiv mai multe contracte de mandat, ultimul contract de mandat cu nr. 2141/21.12.2011 a fost modificat ulterior prin două acte adiționate în 2013 și 2014. Prin comunicarea primită de reclamantă la data de 24.02.2015 s-a decis încetarea contractului de mandat, fără a se menționa în această comunicare care au fost considerentele pentru care mandatul a fost revocat.

Sub aspectul daunelor morale, reclamanta a arătat că prin revocarea intervenită intempestiv s-a adus atingere atât onoarei cât și demnității sale, cu atât mai mult cu cât reclamanta a rămas fără loc demuncă.

În drept au fost invocate dispozițiile Legii nr. 31/1990 și a OUG 109/2011.

 

În motivare pârâta a arătat că, prin contractul de mandat nr. 2141/21.12.2011, încheiat între Consiliul de Administrație al regiei și reclamantă, a fost stabilit mandatul dnei. I___ A_____ S____ pentru anul 2012, aprobat prin hotărârea C.A. nr.44/20.12.2011, durata mandatului fiind prelungită prin Actul adițional nr.1/22.01.2013, până la data desemnării directorului general potrivit OUG 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice. Pârâta a arătat că, contractul de mandat a fost încheiat în temeiul prevederilor art.1 și 2 din OUG 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatorieconomici, a art. 386 Cod Comercial, art. 1532 și urm. Cod Civil și ale Legii 31/1990 privind societățile comerciale.

Pârâta a mai precizat că mandatul nu a fost revocat ci a încetat de drept astfel că nu se poate considera că acesta a încetat în mod intempestiv și vădit abuziv cum precizează reclamanta.

La termenul din data de 28.01.2016, instanța a admis pentru ambele părți proba cu înscrisurile existente la dosar.

Analizând actele și lucrările cauzei,instanța reține următoarele:

Prin contractul de mandat nr. 2141/21.12.2011, încheiat între Consiliul de Administrație al Regiei Autonome Administrația Zonei Libere G_____ și reclamantă, a fost stabilit mandatul dnei. I___ A_____ S____ pentru anul 2012 cu începere de la 01.01.2012 – 31.12.2012 conform art. 3 din contract, cu posibilitatea prelungirii acestuia.

La art. 9 din contract se prevede faptul că mandatul încetează prin expirarea perioadei pentru care a fost încheiat dacă părțile nu l-au renegociat în vederea prelungirii.

Durata mandatului a fost prelungită prin Actul adițional nr.1/22.01.2013, până la data desemnării directorului general potrivit OUG 109/2011 privind guvernanta corporativă a întreprinderilor publice, conform art. 63 alin.2 și art. 64 alin.1.

Pe fondul cauzei, în materie comercială, contractul de mandat, având un caracter oneros, se bucură de o anumită stabilitate, fiind încredințat pentru tratarea unor afaceri comerciale, iar principiul certitudinii raporturilor juridice sau al securității tranzacțiilor impune ca acesta să nu fie întrerupt fără o justă reparație a prejudiciului adus prin renunțare sau revocare intempestivă.

În drept, se au în vedere dispozițiile art.1270 C. civ., dar și cele cuprinse în art. 1431 alin. 4 din Legea nr. 31/1990, Contractul de mandat înregistrat sub nr. 2141/21.12.2011 încheiat cu reclamanta și a actului adițional nr.1/22.01.2013, art. 63 alin.2 din OUG 109/2011.

Potrivit art. 1270 NCC, contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante. În același sens, prevederile art. 1350 NCC stabilesc că orice persoană trebuie să-și îndeplinească obligațiile pe care le-a contractat, în caz contrar fiind răspunzătoare de prejudiciul cauzat celeilalte părți și este obligată să repare acest prejudiciu în condițiile legii.

În cazul contractului de mandat, potrivit art. 2013 alin. 1 NCC, contractul de mandat poate fi încheiat în formă scrisă, autentică ori sub semnătură privată, sau verbală. Acceptarea mandatului poate rezulta și din executarea sa de către mandatar.

Analizând înscrisurile existente la dosarul cauzei, dar și argumentele invocate de către ambele părți, instanța constată că revocarea reclamantei din funcția de director nu s-a realizat fără justă cauză.

Astfel, după cum se prevede în art.9 alin.1 lit. a din contractul de mandat nr. 2141/21.12.2011, contractul încheiat între cele două părți încetează prin expirarea perioadei pentru care a fost încheiat și anume 31.12.2012, dacă părțile nu l-au renegociat în vederea prelungirii.

 

În concluzie, pentru motivele expuse, instanța va respinge cererea reclamantei de acordare a daunelor-interese în sumă de xxxxx lei  cauzate prin revocarea contractului de mandat nr. 2141/21.12.2011.

Totodată, având în vedere că s-a respins primul capăt de cerere cu privire la acordarea de daune interese, constatându-se că revocarea reclamantei din funcția de director nu s-a realizat fără justă cauză, instanța urmează să respingă și solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata sumei de 50.000 lei cu titlu de daune morale.

Cu privire la cererea pârâtei de obligare a reclamantei la plata cheltuielilor ocazionate de judecarea prezentei cauze, instanța observă că pârâta nu a făcut dovada existenței unor asemenea cheltuieli.

 

Vezi aici ce presupune contractul de consignație.
Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image