Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

Clauza de neconcurență. Obligație sau beneficiu?

Obligații, clauze, drepturi și responsabilități…

 

Așa cum spuneam și în articolul anterior referitor la obligația de informare, articol pe care il poți lectura foarte rapid aici, contractul individual de muncă este unul complex, în cuprinsul căruia trebuie inserată o serie de elemente, dar unde se pot regăsi și alte clauze puse de comun acord. O astfel de clauză, facultativă, de o importanță foarte mare, este clauza de neconcurență, pe care o vom desluși împreună în cele ce urmează.

Ce este de fapt?

 

Curs online GDPR

Clauza de neconcurență este, înainte de orice, reglementată de articolele 21-24 din Codul muncii, articole care dau o imagine de ansamblu a acestei figuri juridice.

Art. 21 alin.(1) – ”…clauză de neconcurență prin care salariatul să fie obligat ca după încetarea contractului să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurență cu cea prestată la angajatorul său…”

Ce condiții trebuie să respecte?

 

Cine trebuie să respecte condițiile cui? Păi, ca orice figură juridică/act unilateral/contract, și clauza de neconcurență este reglementată în codul muncii sub forma unor condiții pe care trebuie să le respecte pentru a ființa în mod valabil.

În primul rând, clauza se inserează în contractul de muncă ori la semnarea acestuia, deci la început, ori pe parcursul executării acestuia. Specificul acesteia este că produce efecte la încetarea contractului de muncă actual, pentru că în timp ce lucrezi la actualul angajator oricum nu-i poti face concurență directă pentru că ți-ai încălca îndatoririle de serviciu.

În al doilea rând, așa cum precizează și art.23, efectul clauzei de neconcurență nu poate fi acela al interzicerii exercitării în mod absolut a profesiei sau specializării.

Cu alte cuvinte, clauza trebuie scrisă de asemenea măsură încât să prevadă în mod clar activitățile interzise, cuantumul indemnizației de neconcurență, perioada pentru care își produce efectele, aria geografică unde se interzice prestarea activității și terții în favoarea cărora nu ai voie să lucrezi. 

Cât de simplă este o astfel de clauză?

 

Manual complet implementare GDPR

Inserarea unei astfel de clauze nu e simplă deloc. În condițiile economiei de piață si mondializării, precizarea exactă a terților în favoarea cărora nu ai voie să prestezi activitate este foarte dificilă avand în vedere rapiditatea cu care societățile pătrund pe piață, dar și cu care le părăsesc, mai ales dacă vorbim despre un sector de activitate dezvoltat sau în curs de dezvoltare. Desigur că menționarea ariei geografice, perioadei în care își produce efectele sau a activității interzise poate fi realizată mai ușor, dar trebuie reținut că aceste condiții sunt cumulative și nicidecum alternative.  Cu alte cuvinte, nerespectarea uneia face, conform interpretării per a contrario a art. 21 alin.(2) teza inițială, ca această clauză de neconcurență să nu își producă efectele. 

Cealaltă față a poveștii…

 

Până acum am discutat despre ce trebuie să facă angajatorul, cum trebuie să prevadă clauza în contract, pentru că da, el are responsabilitatea redactării contractului, dar și ce alte obligații mai are.

Dar, așa cum sunt sigur ca ați remarcat, am vorbit despre o anumită indemnizație și o perioadă. Le vom explica pe rând, ele venind oarecum în ajutorul salariatului.

Cel mai simplu de menționat este perioada pe parcursul căreia clauza își va produce efectele. Aceasta poate fi de maxim 2 ani, perioadă care, așa cum vom vedea, va influența și indemnizația. Astfel, o perioada mai mare de 2 ani este considerată ca încălcând dreptul salariatului la muncă, un drept recunoscut la nivel constituțional.

Celălalt element este indemnizația de neconcurență. Conform art.21 alin(1) teza finală, indemnizația se plătește pe toată perioada de neconcurență, astfel că durata perioadei va influența direct proporțional cuantumul total al indemnizației pentru că aceasta se plătește lunar. Cuantumul efectiv al indemnizației nu are limită superioară, dar nu poate fi mai mic de 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului în ultimele 6 luni anterioare datei încetării contractului, deci anterioare momentului de la care clauza începe să-și producă efectele. Dacă durata contractului e mai mică de 6 luni, referința o reprezintă media veniturilor salariale brute de pe durata contractului de muncă. Altfel spus, salariatul beneficiază de o sumă de bani pentru inconvenientul legat de limitarea libertății sale și pentru concesia făcută angajatorului de a nu-i face concurență.

 

Sancțiune

 

Pe de-o parte, în situația în care conținutul clauzei este abuziv, salariatul sau inspectoratul teritorial de muncă poate sesiza instanța care, dacă va considera necesar, poate diminua efectele clauzei.

Pe de altă parte, în cazul nerespectării cu vinovăție a clauzei de neconcurență, salariatul poate fi obligat să restituie indemnizația primită până în acel moment și, dacă este cazul, să plătească daune-interese pentru prejudiciul produs angajatorului care va trebui probat de acesta din urmă.

De asemenea, vă îndemnăm să citiți și articolul referitor la perioada de probă.

 

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...
Vrei să ne știi triști?

Abonează-te la newsletter!

Si vom fi fericiți.
DA-MI MAILURI
close-link