Circumstanțe atenuante

Circumstanțe atenuante legale. Circumstanțe atenuante judiciare

Noțiune. Circumstanțele atenuante sunt împrejurări prevăzute de lege sau reținute de instanță în procesul de individualizare a pedepsei care, deși nu înlătură caracterul penal al unei fapte, indică un pericol social redus al acesteia sau o periculozitate redusă a făptuitorului, având ca urmare aplicarea unei pedepse în limitele reduse cu o treime.

Delimitări. Pot exista:

1. în funcție de efectul pe care îl produc:

👉🏽 circumstanțe agravante – împrejurări prevăzute de lege, care relevă un pericol social concret sporit al faptei sau o periculozitate mai mare a făptuitorului;

👉🏽 circumstanțe atenuante – împrejurări prevăzute de lege sau lăsate la aprecierea instanței, care relevă un pericol social redus al faptei sau o periculozitate redusă a făptuitorului.

2. în funcție de izvorul lor:

👉🏽 circumstanțe legale – circumstanțele atenuante sau agravante prevăzute explicit de lege;

👉🏽 circumstanțe judiciare – numai circumstanțele atenuante.

3. în funcție de obiectul la care se referă:

👉🏽 circumstanțe reale – privesc fapta și se răsfrâng asupra tuturor participanților, în măsura în care le-au cunoscut sau prevăzut;

👉🏽 circumstanțe personale – privesc făptuitorul și nu se răsfrâng asupra celorlalți participanți.

4. în funcție de momentul în care intervin raportat la data săvârșirii infracțiunii:

👉🏽 circumstanțe anterioare – intervin înainte de săvârșirea faptei (exemplu: provocarea);

👉🏽 circumstanțe concomitente – intervin în cursul săvârșirii faptei (exemplu: săvârșirea faptei în timpul nopții);

👉🏽 circumstanțe posterioare – intervin după consumarea faptei (exemplu: eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea consecințelor infracțiunii).

Legea penală prevede două categorii de circumstanțe atenuante, respectiv:

📃 circumstanțe atenuante legale;

📃 circumstanțe atenuante judiciare.

Circumstanțe atenuante legale

Provocarea

săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă

Actul provocator

(orice acțiuni de natură a crea o stare de emoție puternică)

❗️poate fi comis cu orice formă de vinovăție sau chiar de o persoană iresponsabilă

📌 să fie îndreptat împotriva făptuitorului și/sau a altei persoane

📌 să determine in concreto o stare de puternică tulburare sau emoție

📌  nu trebuie să fie imputabil celui care a comis fapta în stare de provocare

Riposta

📌 să constituie infracțiune

❗️poate fi comisă cu intenție sau intenție depășită

📌 să fie îndreptată împotriva celui care a realizat actul provocator

📌 să fie determinată de provocare – tulburarea sau emoția trebuie să fie prezentă la momentul ripostei (‼️relevantă este existența tulburării, iar nu intervalul de timp scurs de la actul provocator până la ripostă)

📌 să fie concomitentă sau posterioară actului de provocare – este necesar ca infracțiunea săvârșită să se comită concomitent cu consumarea provocării ori imediat după aceasta

📌 este incidentă doar în cazul infractorului persoană fizică;

📌 este o circumstanță personală;

⛔️ reținerea provocării este incompatibilă cu legitima apărare ori cu excesul neimputabil, situații în care este necesar ca atacul să fie iminent, în cazul provocării atacul fiind deja consumat.

Depășirea limitelor legitimei apărări

săvârșirea infracțiunii prin depășirea limitelor unei apărări proporționale cu gravitatea atacului, în condițiile în care atacul nu a fost de natură să creeze în psihicul celui ce se apără o stare de tulburare sau temere și, totuși, acesta a ripostat cu o apărare excesivă, săvârșind o infracțiune

📌 este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor atacului de la legitima apărare, precum și a celor ale apărării, exceptând-o pe cea a proporționalității apărării cu atacul;

📌 poate fi comisă cu intenție, intenție depășită sau culpă cu prevedere;

📌 este incidentă atât în cazul infractorului persoană fizică, cât și al infractorului persoană juridică;

📌 este o circumstanță personală.

Depășirea limitelor stării de necesitate

săvârșirea infracțiunii prin depășirea limitelor stării de necesitate în ipoteza în care făptuitorul și-a dat seama că pricinuiește urmări vădit mai grave decât cele care s-ar fi produs dacă pericolul nu era înlăturat

📌 este necesară îndeplinirea tuturor condițiilor pericolului de la starea de necesitate , precum și a celor privind acțiunea de salvare, exceptând-o pe cea a proporționalității acțiunii de salvare cu pericolul;

📌 poate fi comisă cu intenție, intenție depășită sau culpă cu prevedere;

📌 poate fi reținută în favoarea unui infractor persoană fizică sau persoană juridică;

📌 este o circumstanță personală.

Acoperirea prejudiciului material

acoperirea integrală a prejudiciului material cauzat prin infracțiune, în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la primul termen de judecată, dacă făptuitorul nu a mai beneficiat de această circumstanță într-un interval de 5 ani anterior comiterii faptei

📌 cauza să se afle în faza urmăririi penale, în procedura camerei preliminare ori în cursul judecății, până la primul termen cu procedura legal îndeplinită;

📌 suspectul sau inculpatul să fi acoperit integral prejudiciul material produs prin infracțiune (❗️nu se cere și acoperirea prejudiciului moral);

📌 suspectul sau inculpatul să nu ma fi beneficiat de această circumstanță atenuantă în ultimii 5 ani calculați de la data comiterii faptei;

📌 se aplică atât unei persoane fizice, cât și unei persoane juridice;

⛔️ infracțiunea de care este acuzat să nu fie una dintre cele strict și limitativ prevăzute de lege, respectiv:

✒️contra persoanei

✒️furt calificat

✒️tâlhărie

✒️piraterie

✒️fraude comise prin sisteme informatice și mijloace de plată electronice

✒️ultraj

✒️ultraj judiciar

✒️purtare abuzivă

✒️infracțiuni contra siguranței publice

✒️infracțiuni contra sănătății publice

✒️infracțiuni contra libertății religioase și respectului datorat persoanelor decedate

✒️contra securității naționale

 

✒️contra capacității de luptă a forțelor armate

✒️infracțiuni de genocid, contra umanității și de război

✒️infracțiuni privind frontiera de stat a României

✒️infracțiunile la legislația privind prevenirea și combaterea terorismului

✒️infracțiunile de corupție și cele asimilate acestora

✒️cele împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene

✒️infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului materiilor explozive, materialelor nucleare sau al altor materii radioactive

✒️privind regimul juridic al drogurilor și al precursorilor de droguri

✒️infracțiuni privind spălarea banilor

✒️privind activitățile aeronautice civile și cele care pot pune în pericol siguranța zborurilor și securitatea aeronautică

✒️privind protecția martorilor

✒️privind interzicerea organizațiilor și simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob și a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni contra păcii și omenirii

✒️cele privind traficul de organe, țesuturi sau celule de origine umană

✒️privind prevenirea și combaterea pornografiei

✒️cele privitoare la regimul adopțiilor.

Circumstanțe atenuante judiciare

Eforturile depuse de infractor pentru înlăturarea sau diminuarea

consecințelor infracțiunii

🔎 trebuie ca urmările infracțiunii să se fi produs și ca infractorul să încerce să le înlăture sau să le diminueze (exemplu: restituirea bunului sustras);

🔎 în situația în care infractorul împiedică chiar consumarea infracțiunii, înainte ca fapta să fie descoperită, se va reține cauza de nepedepsire a tentativei;

🔎 dacă, deși făptuitorul s-a desistat sau a împiedicat producerea rezultatului infracțiunii, faptele sale au realizat conținutul unei alte infracțiuni pentru care urmează să i se aplice o pedeapsă, s-ar putea reține această circumstanță judiciară;

🔹 poate fi reținută atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice.

Împrejurările legate de fapta comisă

🔎 având un caracter general, lasă libertatea instanței de a reține orice împrejurări legate numai de fapta comisă, care au ca efect diminuarea gravității infracțiunii sau periculozității infractorului (exemplu: prejudiciul redus);

🔎 nu  pot fi reținute drept circumstanțe atenuante judiciare împrejurările ce țin numai de persoana infractorului (exemplu: atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii), acestea urmând a fi avute în vedere numai în cadrul criteriilor generale de individualizare;

🔹 poate fi reținută atât în cazul persoanelor fizice, cât și al celor juridice.

📝 Constatarea uneia dintre cele două circumstanțe atenuante judiciare nu conduce la obligarea instanței să le rețină.

Efectele circumstanțelor atenuante

(1) În cazul în care există circumstanțe atenuante, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc cu o treime.

(2) Dacă pedeapsa prevăzută de lege este detențiunea pe viață, în cazul reținerii circumstanțelor atenuante se aplică pedeapsa închisorii de la 10 la 20 de ani.

(3) Reducerea limitelor speciale ale pedepsei se face o singură dată, indiferent de numărul circumstanțelor atenuante reținute.

📍 sunt aceleași, indiferent de natura circumstanțelor atenuante, legale sau judiciare;

📍 circumstanțele atenuante legale sau judiciare produc efecte cu privire la pedeapsa principală => circumstanțele atenuante nu au efect asupra pedepselor complementare, pedepselor accesorii sau măsurilor de siguranță;

📍 odată reținute, circumstanțele atenuante au ca efect diminuarea limitelor speciale ale pedepsei;

📍 chiar dacă în privința aceleiași persoane sunt reținute mai multe circumstanțe atenuante (legale și/sau judiciare), va opera o singură reducere a pedepsei.

 

✍🏽 În procesul de individualizare judiciară a pedepsei, cauzele de atenuare sau de agravare a pedepsei sunt împrejurări care atrag sau pot atrage mărirea sau micșorarea cuantumului pedepsei ce urmează a fi aplicat persoanei care a săvârșit o faptă prevăzută de legea penală.

✍🏽 Instanța de judecată poate reține existența circumstanțelor atenuante sau agravante, a uneia sau mai multor stări de atenuare – tentativa, cazurile speciale de reducere a pedepsei ori a uneia sau mai multor stări de agravare – infracțiunea continuată, starea de recidivă, concursul de infracțiuni, pluralitatea intermediară.

✍🏽 Concursul între cauzele de atenuare și agravare reprezintă situația în care, în aceeași cauză, sunt reținute în procesul de individualizare a pedepsei una sau mai multe cauze de atenuare și una sau mai multe cauze de agravare.

✍🏽 Dacă privitor la o faptă sunt incidente deopotrivă atât cauze de atenuare, cât și de agravare, instanța va da efect mai întâi cauzelor de atenuare a pedepsei, iar apoi cauzelor de agravare.

(1) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect reducerea pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la tentativă, circumstanțe atenuante și cazuri speciale de reducere a pedepsei, în această ordine.

(2) Dacă sunt incidente două sau mai multe dispoziții care au ca efect agravarea răspunderii penale, pedeapsa se stabilește prin aplicarea succesivă a dispozițiilor privitoare la circumstanțe agravante, infracțiune continuată, concurs sau recidivă.

(3) Când în cazul aceleiași infracțiuni sunt incidente una sau mai multe cauze de reducere a pedepsei și una sau mai multe cauze de majorare a pedepsei, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită se reduc conform alin. (1), după care limitele de pedeapsă rezultate se majorează conform alin. (2).

 

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
close-link







.

PRINDE UN LOC







.
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image