Gaseste un avocat specializat

Ce presupune arestul la domiciliu?

Condiții. Obligații. Durată

             În Noul Cod de Procedură Penală român, arestul la domiciliu este una dintre măsurile preventive prevăzute de legiuitor alături de: reținere, control judiciar, control judiciar pe cauțiune și arestare preventivă. Aceasta este văzută ca o formă alternativă de detenție până la finalizarea procesului și poate fi dispusă în toate fazele procesului penal de către organul competent pentru acea fază, adică: de judecătorul de drepturi și libertăți, de judecătorul de cameră preliminară cât și de instanța care judecă procesul.

De această formă mai ușoară de pedeapsă „beneficiază” cei care comit fapte de o gravitate mai redusă, prin urmare este esențială gravitatea faptei în dispunerea acestei măsuri care va fi apreciată de organul competent. De exemplu: în cazul unei infracțiuni contra vieții, fiind o infracțiune foarte gravă, măsura preventivă va fi cea a arestării preventive datorită pericolului public pe care îl reprezintă persoana în cauză, iar nu arestul la domiciliu.

            Scopul instituiri arestului la domiciliu este:

  •  protecția siguranței publice
  • reducerea supraaglomerării din penitenciare
  • alocarea spațiilor pentru infractori mai periculoși
  • reducerea efectelor negative ale incarcerării asupra individului și diminuarea posibilității de recidivă întrucât au mai multe șanse de integrare în societate decât cei aflați sub arestare preventivă spre exemplu.

Arestul la domiciliu se caracterizează prin obligația impusă inculpatului de a nu părăsi imobilul în care locuiește, pentru o perioadă determinată, fără acordul organului competent care a dispus măsura sau care judecă respectiva cauză, și de a se supune unor restricții stabilite tot de acest organ.

Te-ar putea interesa si ...

Criteriile avute în vedere pentru dispunerea acestei măsuri:

Care sunt obligațiile suspectului arestat la domiciliu?

                 Verificarea îndeplinirii obligațiilor de către cel arestat la domiciliu este efectuată de autoritățile desemnate de instanță, adică de agenți de poliție însărcinați să supravegheze și să viziteze inculpatul. Mai mult decât atât, agentul are voie să pătrundă în casa inculpatului fără a cere permisiunea lui sau a persoanelor împreună cu care locuiește. Dacă se constată încălcărea cu rea-credință a obligațiilor prevăzute sau a restricțiilor impuse ori dacă inculpatul săvârșește o altă infracțiune, măsura arestului la domiciliu poate fi înlocuită cu măsura arestului preventiv. 

          Organele competente să dispună această măsură, pot alege ca arestatul la domiciliu să poarte un sistem electronic de monitorizare care să permită verificarea locației inculpatului de la distanță, dar numai cu acordul inculpatului. Cu toate acestea, cazurile de monitorizare de la distanță în România sunt foarte rare deoarece nu există dotările necesare, iar acest lucru reprezintă o problemă întrucât structurile separate create în cadrul Poliției Române care se ocupă cu verificarea și supravegherea acestora sunt deja depășite de situație, acești agenți fiind nevoiți să circule din ușă în ușă la fiecare inculpat în parte. 

Care sunt drepturile de care beneficiază persoana arestată la domiciliu?

Un avantaj al persoanelor arestate la domiciliu îl reprezintă posibilitatea de a se reintegra social mai rapid și facil, având dreptul ca, la cerere, să poată părăsi imobilul pentru prezentarea la locul de muncă, la cursuri de învăţământ sau de pregătire profesională ori la alte activităţi similare sau pentru procurarea mijloacelor esenţiale de existenţă, precum şi în alte situaţii temeinic justificate, pentru o perioadă determinată de timp, dacă acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului. 

             În cazuri urgente, pentru motive întemeiate, inculpatul poate părăsi imobilul, fără permisiunea judecătorului de drepturi şi libertăţi, a judecătorului de cameră preliminară sau a instanţei de judecată, pe durata de timp strict necesară, informând imediat despre aceasta instituţia, organul sau autoritatea desemnată cu supravegherea sa şi organul judiciar care a luat măsura arestului la domiciliu ori în faţa căruia se află cauza.

 

Care este durata arestului la domiciliu?

            Atrag atenția asupra unei chestiuni legate de durata arestului la domiciliu și anume, în OUG nr. 24/2015  prin care s-au adus modficări referitoare la durata maximă a acestei măsuri preventive, se prevede faptul că în faza de judecată arestul la domiciliu se dispune tot pe 30 zile ca și în celelalte faze ale procesului penal, însă nu poate depăși 5 ani, comparativ cu faza urmăririi penale în care nu poate depăși 180 de zile reprezintă o diferență importantă. De aici reiese faptul că se pot naște situații neplăcute cum ar fi: inculpatul să fie condamnat la 3 ani de închisoare și acesta să fi executat 4 sau 5 în arest la domiciliu, încălcându-se totodată și dreptul la un proces echitabil, nerespectându-se termenul rezonabil prevăzută în art. 6 CEDO pentru asigurarea celerității.

 

 

 

Source
Via
Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image