Gaseste un avocat specializat

Comunicarea intrapatrimonială- Ce bunuri pot urmări creditorii din patrimoniul tău?

Patrimoniul, al cărui element definitoriu este unicitatea, poate fi divizat în mai multe mase patrimoniale, fără a exista o contradicție între cele doua idei. Vom parcurge modurile prin care creditorii își pot satisface creanțele în cadrul regimului matrimonial, în cazul unei succesiuni, în desfășurarea unei profesii autorizate și între părțile unui contract de fiducie.

Art. 2324(3) C. Civ. este cel în jurul căruia gravitează subiectul abordat, întrucât Creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu o anumită diviziune a patrimoniului, autorizată de lege, trebuie să urmărească mai întâi bunurile care fac obiectul acelei mase patrimoniale. Dacă acestea nu sunt suficiente pentru satisfacerea creanţelor, pot fi urmărite şi celelalte bunuri ale debitorului.

Astfel, procedăm la definirea maselor patrimoniale, fiind reglementate de art. 31(3) C. Civ. Patrimoniile de afectaţiune sunt masele patrimoniale fiduciare, constituite potrivit dispoziţiilor titlului IV al cărţii a III-a, cele afectate exercitării unei profesii autorizate, precum şi alte patrimonii determinate potrivit legii.

Reținem că această diviziune nu înseamnă că persoana are mai multe patrimonii, ci mai multe mase patrimoniale, numite patrimonii de afectațiune.

 

 

  1. Regimul matrimonial al comunității legale
Te-ar putea interesa si ...

Avem în această situație doua cazuri, cel al creanțelor comune și cel al creanțelor proprii, iar urmărirea creditorilor se justifică astfel:

  •               Creanțele comune pot fi urmărite și valorificate de către creditori din patrimoniul comun. În cazul în care acesta nu este îndestulător, creditorii pot urmări, în condiții speciale, cealaltă masă patrimonială.
  •              Creanțele proprii ale soților pot fi urmărite și valorificate de către creditori conform masei patrimoniale în legătură cu care s-au născut, respectiv patrimoniul propriu al soțului sau al soției. Dacă acesta nu este suficient pentru a satisfice creanța, se poate proceda la urmărirea bunurilor comune ale soților.

Pentru identificarea tipurilor de bunuri, ne sunt puse la dispoziție articolele 339 și 340 din Codul Civil, după cum urmează:

Bunuri comune sunt definite de art. 339 C. Civ. Bunurile dobândite în timpul regimului comunităţii legale de oricare dintre soţi sunt, de la data dobândirii lor, bunuri comune în devălmăşie ale soţilor.

Bunuri proprii sunt reglementate de art. 340 C. Civ.

Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecărui soţ:

a) bunurile dobândite prin moştenire legală, legat sau donație, cu excepţia cazului în care dispunătorul a prevăzut, în mod expres, că ele vor fi comune;

b) bunurile de uz personal;

c) bunurile destinate exercitării profesiei unuia dintre soţi, dacă nu sunt elemente ale unui fond de comerţ care face parte din comunitatea de bunuri;

d) drepturile patrimoniale de proprietate intelectuală asupra creaţiilor sale şi asupra semnelor distinctive pe care le-a înregistrat;

e) bunurile dobândite cu titlu de premiu sau recompensă, manuscrisele ştiinţifice sau literare, schiţele şi proiectele artistice, proiectele de invenţii şi alte asemenea bunuri;

f) indemnizaţia de asigurare şi despăgubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soţi;

g) bunurile, sumele de bani sau orice valori care înlocuiesc un bun propriu, precum şi bunul dobândit în schimbul acestora;

h) fructele bunurilor proprii.

Regimul matrimonial este aprofundat aici.

  1. Succesiuni

Când vine vorba despre moșteniri, primul gând este opulența. Dar ce facem când datoriile sunt mai mari decât bucuriile? Iar în cazul în care ieșim pe plus, devenim ținta propriilor creditori.

  • Creditorii masei succesorale, creditori ai defunctului, nu pot urmări decât bunurile ce aparțin de această masă, fără a interveni asupra bunurilor proprii ale succesorului. Prin urmare, răspunderea succesorului pentru datoriile succesiunii funcționează numai în limitele activului succesoral.

Art. 1114(2) C. Civ. Moştenitorii legali şi legatarii universali sau cu titlu universal răspund pentru datoriile şi sarcinile moştenirii numai cu bunurile din patrimoniul succesoral, proporţional cu cota fiecăruia.

  • Art. 1156(1) C. Civ. impune un stop-cadru pentru creditorii succesorului, întrucât  Înainte de partajul succesoral, creditorii personali ai unui moştenitor nu pot urmări partea acestuia din bunurile moştenirii.

Până la partaj, dacă sunt mai mulți moștenitori, ori până la plata datoriilor succesiunii, în cazul unuia singur, patrimoniul moștenitorului este divizat în două mase patrimoniale, având regim juridic distinct.

Creditorii succesorului  însă, după partaj, se pot îndestula atât din bunurile care au aparținut masei succesorale, în cazul în care situația permite, activul masei succesorale depășind pasivul acesteia, cât și din restul patrimoniului succesorului.

 

  1. Profesii autorizate 

De asemenea, regăsim două situații, care prezintă “accesul” creditorilor la diverse mase patrimoniale.

Art. 2324(4) Bunurile care fac obiectul unei diviziuni a patrimoniului afectate exerciţiului unei profesii autorizate de lege pot fi urmărite numai de creditorii ale căror creanţe s-au născut în legătură cu profesia respectivă. Aceşti creditori nu vor putea urmări celelalte bunuri ale debitorului.

 

  • Creditorii ale căror creanțe s-au născut în legătură cu altă masă patrimonială în afară de cea afectată desfășurării profesiilor autorizate, nu pot urmări bunurile din patrimoniul profesional.
  • Creditorii ale căror creanțe însă s-au născut în legătură cu profesia autorizată, pot urmări doar bunurile din patrimoniul profesional individual, iar nu și celelalte bunuri din patrimoniul debitorului.

Există aici două cazuri speciale:

a) În cazul în care transferul dintre masele patrimoniale este de natură să prejudicieze drepturile creditorilor asupra fiecărei mase patrimoniale. Spre exemplu, dacă creditorul are o creanță legată de patrimoniul afectat profesiei, iar debitorul, în încercarea sa de a-l împiedica pe creditor să își satisfacă creanța în tot sau în parte, transferă, din masa afectată, bunuri către celelalte mase patrimoniale ale sale, cu scopul de a-și mări starea de insolvabilitate, pune astfel la dispoziția creditorului acțiunea pauliană (revocatorie).

Art. 1562(1) C. Civ  Dacă dovedeşte un prejudiciu, creditorul poate cere să fie declarate inopozabile faţă de el actele juridice încheiate de debitor în frauda drepturilor sale, cum sunt cele prin care debitorul îşi creează sau îşi măreşte o stare de insolvabilitate.

b) În cazul lichidării patrimoniului profesional. Odată cu afectațiunea respectivă încetează și divizarea patrimoniului. Prin urmare, creditorii ale căror creanțe nu s-au născut în legătură cu patrimoniul profesional, după lichidare, întrucât bunurile din această masă patrimonială care nu servesc îndestulării creditorilor profesionali rămân în patrimoniul debitorului, pot urmări și aceste bunuri.

Art. 33(3) C. Civ. Lichidarea patrimoniului profesional individual se face în conformitate cu dispoziţiile Art. 1941-1.948, dacă prin lege nu se dispune altfel.

 

 

  1. Fiducia

Fiducia este definită de art. 773 C. Civ.  Fiducia este operațiunea juridică prin care unul sau mai mulți constituitori transferă drepturi reale, drepturi de creanță, garanții ori alte drepturi patrimoniale sau un ansamblu de asemenea drepturi, prezente ori viitoare, către unul sau mai mulți fiduciari care le exercită cu un scop determinat, în folosul unuia sau mai multor beneficiari. Aceste drepturi alcătuiesc o masă patrimonială autonomă, distinctă de celelalte drepturi și obligații din patrimoniile fiduciarilor.

 

Sunt puse în lumină trei cazuri, după cum este vorba despre creditorii fiduciarului, ai constituitorului și cei fiduciari.

  • Creditorii fiduciarului nu vor putea urmări masa patrimonială fiduciară.
  • Bunurile din această masă vor putea fi urmărite, în condițiile legii, ca regulă, numai de titularii de creanțe născute în legătură cu aceste bunuri, adică numai de creditorii masei patrimoniale fiduciare. Creditorii constituitorului vor putea urmări bunurile din această masă doar dacă au o garanție reală asupra lor, pentru care au fost efectuate formalitățile necesare opozabilității anterior stabilirii fiduciei. Ceilalți creditori ai constituitorului vor putea urmări bunurile din masa patrimonială fiduciară numai în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive prin care a fost desființat sau a devenit inopozabil, cu efect retroactive, contractual de fiducie.
  •  Creditorii fiduciari nu pot urmări bunurile fiduciarului sau din patrimoniul constituitorului, cu excepția cazului în care s-a prevăzut că fiduciarul și/sau constituitorul răspund pentru o parte sau pentru toate datoriile fiduciei. În această situație, dacă masa fiduciară nu este îndestulătoare pentru creditorii fiduciari, urmărirea se va extinde asupra celorlalte bunuri ale fiduciarului și/sau ale constituitorului, în limita și în ordinea stabilite de părțile contractului de fiducie.

Art. 791(1) C. Civ. Când contractul de fiducie încetează, masa patrimonială fiduciară existentă în acel moment se transferă la beneficiar, iar în absenţa acestuia, la constituitor.

           (2) Contopirea masei patrimoniale fiduciare în patrimoniul beneficiarului sau al constituitorului se va produce numai după plata datoriilor fiduciare.

 

 

 

 

Articol realizat prin documentare din cartea domnului V. Stoica “Drepturile reale principale”
Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
Da-ne o sansa, te poti dezabona oricand.
close-link

















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image