Ce este Curtea de Justitie a Uniunii Europene?

Curtea de Justitie a Uniunii Europene a fost infiintata in anul 1952 iar sediul se afla in Luxemburg.

ROL              

Simplu spus, Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) interpretează legislatia UE pentru a se asigura ca aceasta se aplică în acelasi mod în toate tarile membre si solutionează litigiile juridice dintre guvernele nationale si institutiile europene.

In anumite circumstante, Curtea poate fi sesizata de persoane fizice, intreprinderi sau organizatii care doresc sa introduca o actiune impotriva unei institutii UE pe care o suspecteaza ca le-a incalcat drepturile.

Componenţa

CJUE este formata din 2 instante:

  • Curtea de Justitie se ocupa de cererile de hotarare preliminara adresate de instantele nationale si de anumite actiuni ├«n anulare ╚Öi recursuri.
  • Tribunalul se pronun╚Ť─â asupra ac╚Ťiunilor ├«n anulare introduse de persoane fizice, ├«ntreprinderi ╚Öi, ├«n anumite cazuri, de guvernele UE. ├Än practic─â, aceast─â instan╚Ť─â se ocup─â ├«n principal cu legisla╚Ťia privind concuren╚Ťa, ajutorul de stat, comer╚Ťul, agricultura ╚Öi m─ârcile comerciale.

Curtea de Justitie este compus─â din :

  • 28 de judecatori si 11 avocati generali.

Judecatorii si avocatii generali sunt desemnati de comun acord de guvernele statelor membre, dupa consultarea unui comitet al carui rol este de a emite un aviz cu privire la capacitatea candidaţilor de a exercita functiile respective. Mandatul acestora este de sase ani si poate fi reinnoit. Acestia sunt alesi din randul personalitatilor care ofera toate garantiile de independenta si care intrunesc conditiile cerute pentru exercitarea, in tarile lor, a celor mai inalte functii jurisdictionale sau a caror competenta este recunoscuta.

Judecatorii Curtii de Justitie il desemneaza din randul lor pe presedinte si pe vicepresedinte, pentru o perioada de trei ani care poate fi reinnoita. Presedintele conduce lucrarile Curtii de Justitie si prezideaza sedintele si deliberarile in cazul celor mai mari complete de judecata. Vicepresedintele il asista pe presedinte in exercitarea functiilor sale si il inlocuieste in caz de impiedicare.

Avocatii generali asist─â Curtea. Acestia au rolul de a prezenta, cu deplina impartialitate ┼či in deplina independenta, opinie juridica numita ÔÇ×concluzii” in cauzele care le sunt repartizate.Grefierul este secretarul general al institutiei, ale carei servicii le conduce sub autoritatea presedintelui Curtii pentru o durata de 6 ani.┬áCurtea poate judeca in sedinta plenara, in Marea Camera┬á(cincisprezece judecatori) sau in camere de cinci sau de trei judecatori.Curtea se intruneste in sedinta plenara in cazurile speciale prevazute de Statutul Curtii (printre altele, atunci cand trebuie sa pronunte destituirea Ombudsmanului sau sa dispuna din oficiu demiterea unui comisar european care nu a respectat obligatiile ce ii revin) si atunci cand apreciaza ca o cauza prezinta o importanta exceptionala.Curtea┬áse intruneste in Marea Camera┬ála cererea unui stat membru sau a unei institutii care este parte intr-un proces, precum si in cauzele deosebit de complexe sau de importante.Celelalte cauze sunt solutionate in camere de cinci sau de trei judecatori. Presedintii camerelor de cinci judecatori sunt alesi pentru perioada de trei ani, iar cei ai camerelor de trei judecatori pentru perioada de un an.

Competenţe

Pentru a-┼či ├«ndeplini cu bine misiunea, Curtii i-au fost atribuite competente jurisdictionale bine definite, pe care le exercita in cadrul procedurii intrebarilor preliminare si al diferitelor categorii de actiuni.

Diferitele tipuri de proceduri

  • Procedura ├«ntreb─ârilor preliminare

Curtea de Justi┼úie colaboreaz─â cu┬áinstan┼úele judec─âtore┼čti din statele membre, care sunt instan┼úele de drept comun ├«n materia┬ádreptului Uniunii. Pentru a asigura o aplicare efectiv─â ┼či omogen─â a legisla┼úiei Uniunii ┼či pentru a evita orice interpretare divergent─â,instan┼úele na┼úionale pot ┼či uneori trebuie s─â se adreseze Cur┼úii de Justi┼úie solicit├óndu-i s─â clarifice un aspect privind interpretarea dreptului Uniunii, ├«n scopul de a le permite, de exemplu, s─â verifice conformitatea legisla┼úiei na┼úionale cu dreptul Uniunii. Cererea de pronun┼úare a unei hot─âr├óri preliminare poate de asemenea avea ca obiect controlul validit─â┼úii unui act de dreptul Uniunii.

R─âspunsul Cur┼úii de Justi┼úie nu ia forma unui simplu aviz, ci a unei┬áhot─âr├óri┬ásau a unei┬áordonan┼úe motivate. Instan┼úa na┼úional─â destinatar─â este ┼úinut─â de interpretarea dat─â atunci c├ónd solu┼úioneaz─â litigiul aflat pe rolul s─âu. Hot─âr├órea Cur┼úii de Justi┼úie este ├«n aceea┼či m─âsur─â obligatorie pentru celelalte instan┼úe na┼úionale sesizate cu o problem─â identic─â.

Tot prin intermediul cererilor de pronun┼úare a unei hot─âr├óri preliminare, fiecare cet─â┼úean european poate s─â ob┼úin─â clarificarea normelor Uniunii care ├«l privesc. ├Äntr-adev─âr, cu toate c─â aceast─â cerere nu poate fi formulat─â dec├ót de o instan┼ú─â judec─âtoreasc─â na┼úional─â, toate p─âr┼úile din procedura ├«n fa┼úa acesteia din urm─â, statele membre ┼či institu┼úiile Uniunii pot participa la procedura ini┼úiat─â la Curtea de Justi┼úie. Astfel, mai multe principii importante ale dreptului Uniunii au fost proclamate ├«n urma unor ├«ntreb─âri preliminare, adresate uneori de instan┼úele judec─âtore┼čti na┼úionale de rang inferior.

  • Ac┼úiunea ├«n constatarea ne├«ndeplinirii obliga┼úiilor

Aceast─â ac┼úiune permite Cur┼úii de Justi┼úie s─â controleze respectarea de c─âtre statele membre a obliga┼úiilor care le revin ├«n temeiul dreptului Uniunii. Sesizarea Cur┼úii de Justi┼úie este precedat─â de o procedur─â prealabil─â ini┼úiat─â de Comisie prin care se d─â statului membru vizat posibilitatea de a r─âspunde motivelor invocate ├«mpotriva sa. Dac─â aceast─â procedur─â nu determin─â statul membru s─â ├«┼či ├«ndeplineasc─â obliga┼úiile, poate fi introdus─â la Curtea de Justi┼úie o ac┼úiune privind ├«nc─âlcarea dreptului Uniunii.

Aceast─â ac┼úiune poate fi introdus─â fie de Comisie – cazul cel mai frecvent ├«nt├ólnit ├«n practic─â -, fie de un stat membru. ├Än cazul ├«n care Curtea de Justi┼úie constat─â ne├«ndeplinirea obliga┼úiilor, statul este obligat s─â pun─â imediat cap─ât acestei situa┼úii. Dac─â, ├«n urma unei noi sesiz─âri din partea Comisiei, Curtea de Justi┼úie constat─â c─â statul membru ├«n cauz─â nu s-a conformat hot─âr├órii sale, aceasta ├«i poate impune plata unei sume forfetare ╚Öi/sau a unor penalit─â┼úi cu titlu cominatoriu. Cu toate acestea, ├«n cazul ├«n care nu sunt comunicate Comisiei m─âsurile de transpunere a unei directive, poate fi aplicat─â de Curte statului membru vizat, la propunerea Comisiei, o sanc╚Ťiune pecuniar─â chiar de la prima hot─âr├óre de constatare a ne├«ndeplinirii obliga╚Ťiilor.

  • ┬á Ac┼úiunea ├«n anulare

Prin intermediul acestei ac┼úiuni, reclamantul solicit─â anularea unui act al unei institu┼úii, al unui organ, al unui oficiu sau al unei agen╚Ťii a Uniunii (de exemplu regulament, directiv─â, decizie). Curtea de Justi┼úie este singura competent─â s─â solu┼úioneze ac┼úiunile introduse de un stat membru ├«mpotriva Parlamentului European ┼či/sau ├«mpotriva Consiliului (cu excep┼úia actelor acestuia din urm─â ├«n materie de ajutoare de stat, dumping sau competen┼úe de executare) sau pe cele introduse de o institu┼úie a Uniunii ├«mpotriva unei alte institu╚Ťii. Tribunalul este competent ┼č─â judece, ├«n prim─â instan┼ú─â, toate celelalte ac┼úiuni de acest tip ┼či ├«ndeosebi ac┼úiunile introduse de persoane private. Acest tip de ac┼úiune ├«i permite Cur┼úii s─â controleze legalitatea actelor adoptate de c─âtre institu┼úiile, organele sau organismele europene. Astfel, Curtea pronun┼ú─â anularea actului ├«n cauz─â, ├«n cazul ├«n care consider─â c─â acesta nu este ├«n conformitate cu dreptul Uniunii Europene

  • ┬áAc┼úiunea ├«n constatarea ab┼úinerii de a ac┼úiona

Aceast─â ac┼úiune permite Cur┼úii s─â controleze legalitatea inac┼úiunii institu┼úiilor, a unui organ, a unui oficiu sau a unei agen╚Ťii a Uniunii. Cu toate acestea, o asemenea ac┼úiune nu poate fi introdus─â dec├ót dup─â ce institu┼úiei respective i s-a solicitat s─â ac┼úioneze. Atunci c├ónd s-a constatat nelegalitatea ab╚Ťinerii, institu┼úia ├«n cauz─â trebuie s─â pun─â cap─ât ab┼úinerii de a ac┼úiona, lu├ónd m─âsurile adecvate. Competen┼úa de a judeca ac┼úiunea ├«n constatarea ab┼úinerii de a ac┼úiona este ├«mp─âr┼úit─â ├«ntre Curtea de Justi┼úie ┼či Tribunalul ├«n func┼úie de acelea┼či criterii precum ac┼úiunea ├«n anulare.

  • Recursul

Curtea de Justi┼úie poate fi sesizat─â cu recursuri limitate la motive de drept, formulate ├«mpotriva hot─âr├órilor ┼či a ordonan┼úelor Tribunalului. Dac─â recursul este admisibil ┼či fondat, Curtea de Justi┼úie anuleaz─â decizia Tribunalului. ├Än cazul ├«n care cauza este ├«n stare de a fi judecat─â, Curtea poate s─â o re┼úin─â spre solu┼úionare. ├Än caz contrar, aceasta trimite cauza Tribunalului, care este ┼úinut de decizia pronun┼úat─â de Curte ├«n recurs.

 

 Procedura

Indiferent de natura cauzei, procedura include o faz─â scris─â ┼či, dac─â este cazul, o faz─â oral─â, care este public─â. Trebuie totu┼či s─â se fac─â distinc┼úia ├«ntre, pe de o parte, procedura ├«ntreb─ârilor preliminare ┼či, pe de alt─â parte, celelalte ac┼úiuni (ac┼úiuni directe ╚Öi recursuri).

Sesizarea Cur┼úii ┼či procedura scris─â

┬Ě┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á┬á ┬á ├«n ceea ce prive┼čte procedura ├«ntreb─ârilor preliminare

Instan┼úa na┼úional─â adreseaz─â Cur┼úii de Justi┼úie ├«ntreb─âri privind interpretarea sau validitatea unei dispozi┼úii de drept al Uniunii, ├«n general sub forma unei decizii jurisdic┼úionale, ├«n conformitate cu normele na┼úionale de procedur─â. Dup─â traducerea cererii ├«n toate limbile Uniunii de Serviciul de traduceri al Cur┼úii, grefa o comunic─â p─âr┼úilor din ac┼úiunea principal─â, precum ┼či tuturor statelor membre ┼či institu┼úiilor Uniunii. Grefa asigur─â publicarea ├«n Jurnalul Oficial a unei comunic─âri care indic─â, printre altele, p─âr┼úile ├«n cauz─â ┼či con┼úinutul ├«ntreb─ârilor. P─âr┼úile, statele membre ┼či institu┼úiile Uniunii Europene au la dispozi┼úie dou─â luni pentru a prezenta Cur┼úii observa┼úii scrise.

┬Ě┬á ┬á ┬á ┬á ┬á├«n ceea ce prive┼čte ac┼úiunile directe ╚Öi recursurile┬á

Curtea trebuie sesizată printr-o cerere introductivă adresată grefei. Grefierul asigură publicarea în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene a unei comunicări privind acţiunea, care indică motivele și concluziile reclamantului. Cererea introductivă este comunicată celorlalte părţi, care au la dispoziţie două luni pentru a depune un memoriu în apărare sau în răspuns. Dacă este cazul, reclamantul poate depune o replică, iar pârâtul o duplică. Termenele de prezentare a acestor documente trebuie respectate.

├Än ambele tipuri de ac┼úiuni, pre┼čedintele ┼či primul avocat general desemneaz─â un judec─âtor raportor ┼či, respectiv, un avocat general, ├«ns─ârcina┼úi s─â urm─âreasc─â desf─â┼čurarea cauzei.

M─âsurile preparatorii

├Än toate procedurile, dup─â terminarea procedurii scrise, p─âr┼úile pot s─â indice, ├«n termen de trei s─âpt─âm├óni, dac─â ┼či de ce doresc organizarea unei ╚Öedin╚Ťe de audiere a pledoariilor. Pe baza propunerii judec─âtorului raportor ┼či dup─â ascultarea avocatului general, Curtea decide dac─â trebuie luate ├«n cauz─â m─âsuri de cercetare judec─âtoreasc─â, completul c─âruia ar trebui s─â-i fie repartizat─â cauza ┼či dac─â este necesar─â organizarea unei ┼čedin┼úe de audiere a pledoariilor; data acesteia din urm─â va fi stabilit─â de c─âtre pre┼čedinte.

Sedin┼úa public─â ┼či concluziile avocatului general

Atunci c├ónd s-a decis organizarea unei ╚Öedin╚Ťe de audiere a pledoariilor, cauza este pledat─â ├«n ┼čedin┼ú─â public─â, ├«n fa┼úa completului de judecat─â ┼či a avocatului general. Judec─âtorii ┼či avocatul general pot adresa p─âr┼úilor ├«ntreb─ârile pe care le consider─â oportune. Dup─â c├óteva s─âpt─âm├óni, concluziile avocatului general sunt prezentate ├«n fa┼úa Cur┼úii de Justi┼úie, tot ├«n ┼čedin┼ú─â public─â. ├Än cadrul concluziilor, acesta analizeaz─â ├«n detaliu aspectele ├«ndeosebi juridice ale litigiului ┼či propune ├«n deplin─â independen┼ú─â Cur┼úii de Justi┼úie r─âspunsul care consider─â c─â trebuie dat problemei ridicate. Astfel se termin─â faza oral─â a procedurii. ├Än cazul ├«n care apreciaz─â c─â nicio problem─â nou─â de drept nu este ridicat─â ├«n cauz─â, Curtea, dup─â ascultarea avocatului general, poate decide judecarea cauzei f─âr─â concluzii.

Hotărârile

Judec─âtorii delibereaz─â pe baza unui proiect de hot─âr├óre redactat de judec─âtorul raportor. Fiecare judec─âtor din completul de judecat─â respectiv poate propune modific─âri. Deciziile Cur┼úii de Justi┼úie sunt adoptate cu majoritate de voturi, f─âr─â ca eventualele opinii divergente s─â fie men┼úionate. Hot─âr├órea se semneaz─â numai de c─âtre judec─âtorii care au asistat la deliber─ârile orale ├«n cursul c─ârora aceasta este adoptat─â, f─âr─â a aduce atingere regulii potrivit c─âreia judec─âtorul cel mai nou ├«n func╚Ťie din completul de judecat─â nu semneaz─â hot─âr├órea ├«n cazul ├«n care num─ârul judec─âtorilor acelui complet este par. Hot─âr├órile se pronun╚Ť─â ├«n ╚Öedin╚Ť─â public─â. Hot─âr├órile ┼či concluziile avoca┼úilor generali sunt disponibile pe site-ul internet CURIA chiar ├«n ziua pronun┼ú─ârii sau, respectiv, a prezent─ârii. ├Än cea mai mare parte a cazurilor, acestea sunt ulterior publicate ├«n Repertoriul jurispruden┼úei.

Procedurile speciale

  • Procedura simplificat─â

Atunci când o întrebare preliminară este identică cu o întrebare asupra căreia Curtea a avut deja ocazia să se pronunţe sau atunci când răspunsul la o astfel de întrebare nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile sau poate fi în mod clar dedus din jurisprudenţă, Curtea, după ascultarea avocatului general, poate să se pronunţe prin ordonanţă motivată în cuprinsul căreia se face trimitere mai ales la hotărârea anterioară sau la jurisprudenţa pertinentă.

  • ┬á Procedura accelerat─â

Procedura accelerat─â permite Cur┼úii s─â se pronun┼úe cu rapiditate asupra cauzelor extrem de urgente, reduc├ónd termenele la maximum ┼či acord├ónd acestor cauze o prioritate absolut─â. ├Än urma unei cereri formulate de una dintre p─âr┼úi, pre┼čedintele Cur┼úii decide, la propunerea judec─âtorului raportor ╚Öi dup─â ascultarea avocatului general ╚Öi a celorlalte p─âr┼úi, dac─â o urgen┼ú─â deosebit─â justific─â recurgerea la procedura accelerat─â. O astfel de procedur─â este de asemenea prev─âzut─â ├«n cazul trimiterilor preliminare. ├Än acest caz, cererea este formulat─â de instan┼úa judec─âtoreasc─â na┼úional─â care sesizeaz─â Curtea ╚Öi care trebuie s─â men╚Ťioneze, ├«n cuprinsul cererii, ├«mprejur─ârile care justific─â urgen╚Ťa deosebit─â ├«n pronun╚Ťarea asupra ├«ntreb─ârii formulate cu titlu preliminar.

  • ┬áProcedura preliminar─â de urgen┼ú─â (PPU)

Aceast─â procedur─â permite Cur╚Ťii de Justi╚Ťie s─â solu╚Ťioneze ├«ntr-un termen considerabil redus ├«ntreb─ârile cele mai sensibile referitoare la spa╚Ťiul de libertate, securitate ╚Öi justi╚Ťie (cooperare poli╚Ťieneasc─â ╚Öi judiciar─â ├«n materile civil─â ╚Öi penal─â, precum ╚Öi vize, drept de azil, imigrare ╚Öi alte politici referitoare la libera circula╚Ťie a persoanelor). Cauzele ├«n care se aplic─â PPU sunt ├«ncredin╚Ťate unei camere de cinci judec─âtori special desemnat─â, iar faza scris─â se deruleaz─â, ├«n practic─â, ├«n principal pe cale electronic─â ╚Öi este extrem de redus─â, at├ót ├«n ceea ce prive╚Öte durata, c├ót ╚Öi ├«n ceea ce prive╚Öte num─ârul actorilor care pot depune observa╚Ťii scrise, majoritatea actorilor intervenind ├«n faza oral─â a procedurii, care este obligatorie.

  • ┬á Procedura m─âsurilor provizorii

Procedura m─âsurilor provizorii urm─âre┼čte s─â ob┼úin─â suspendarea execut─ârii unui act al unei institu┼úii, care face de asemenea obiectul unei ac┼úiuni, sau orice alt─â m─âsur─â provizorie necesar─â pentru a preveni un prejudiciu grav ┼či ireparabil ├«n dauna unei p─âr┼úi.

Cheltuielile de procedur─â

Procedura ├«n fa┼úa Cur┼úii de Justi┼úie este scutit─â de cheltuieli. ├Än schimb, onorariul avocatului abilitat s─â pun─â concluzii ├«n fa┼úa instan┼úelor unui stat membru, ce reprezint─â p─âr┼úile, nu este suportat de Curte. Cu toate acestea, dac─â o parte se afl─â ├«n imposibilitatea de a face fa┼ú─â, ├«n totalitate sau ├«n parte, cheltuielilor de judecat─â, aceasta poate solicita, f─âr─â a fi reprezentat─â de un avocat, s─â beneficieze de asisten┼ú─â judiciar─â. Cererea trebuie s─â fie ├«nso┼úit─â de toate informa┼úiile necesare pentru a demonstra necesitatea asisten╚Ťei judiciare.

Regimul lingvistic

├Än ceea ce prive┼čte ac┼úiunile directe, limba utilizat─â ├«n cererea introductiv─â (care poate fi una dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene) va fi ├«n principiu limba de procedur─â a cauzei, adic─â limba ├«n care aceasta se va desf─â┼čura. ├Än recursuri, limba de procedur─â este cea a hot─âr├órii sau a ordonan╚Ťei Tribunalului care face obiectul recursului. ├Än ceea ce prive┼čte cererile de decizii preliminare, limba de procedur─â este cea a instan┼úei judec─âtore┼čti na┼úionale care se adreseaz─â Cur┼úii de Justi┼úie. Dezbaterile care au loc ├«n timpul ┼čedin┼úelor sunt traduse simultan, ├«n func┼úie de necesit─â┼úi, ├«n diferite limbi oficiale ale Uniunii Europene. Judec─âtorii delibereaz─â f─âr─â interpre┼úi, folosind o limb─â comun─â, care este, ├«n mod tradi┼úional, franceza.

Principii stabilite prin jurisprudenţă

├Än jurispruden┼úa sa (├«ncep├ónd cu hot─âr├órea Van Gend & Loos din 1963), Curtea a introdus principiul efectului direct al dreptului comunitar ├«n statele membre. Acesta permite cet─â┼úenilor europeni s─â invoce ├«n mod direct normele juridice ale Uniunii ├«n fa┼úa instan┼úelor judec─âtore┼čti na┼úionale.

├Äntreprinderea de transport Van Gend & Loos, importatoare de m─ârfuri din Germania ├«n ┼ó─ârile de Jos, trebuia s─â pl─âteasc─â taxe vamale pe care le considera ca fiind contrare dispozi┼úiei din Tratatul CEE ce interzice majorarea taxelor vamale ├«n cadrul rela┼úiilor comerciale reciproce. Ac┼úiunea punea problema conflictului dintre dreptul intern ┼či normele Tratatului CEE. Fiind sesizat─â de o instan┼ú─â judec─âtoreasc─â din ┼ó─ârile de Jos, Curtea a r─âspuns prin instituirea doctrinei efectului direct, conferind astfel ├«ntreprinderii de transport o garan┼úie direct─â a drepturilor sale ├«ntemeiate pe legisla┼úia comunitar─â ├«n fa┼úa instan┼úei judec─âtore┼čti na┼úionale.

├Än 1964, hot─âr├órea Costa a stabilit suprema┼úia dreptului comunitar asupra dreptului intern. ├Än aceast─â cauz─â, o instan┼ú─â judec─âtoreasc─â italian─â solicitase Cur┼úii de Justi┼úie s─â stabileasc─â dac─â legea italian─â de na┼úionalizare a sectorului produc┼úiei ┼či distribu┼úiei energiei electrice era compatibil─â cu anumite norme din Tratatul CEE. Curtea a introdus doctrina suprema┼úiei dreptului comunitar, ├«ntemeindu-se pe specificitatea ordinii juridice comunitare, care trebuie s─â beneficieze de o aplicare uniform─â ├«n toate statele membre.

├Än 1991, ├«n hot─âr├órea Francovich ┼či al┼úii, Curtea a creat o alt─â no┼úiune fundamental─â, ┼či anume aceea a r─âspunderii unui stat membru ├«n privin┼úa particularilor, pentru prejudiciile cauzate acestora prin ├«nc─âlcarea dreptului comunitar de respectivul stat. Prin urmare, ├«ncep├ónd cu 1991, cet─â┼úenii europeni dispun de o ac┼úiune ├«n desp─âgubiri ├«mpotriva statului care ├«ncalc─â o norm─â comunitar─â.

Doi cetateni italieni, care trebuiau sa isi incaseze remuneratiile de la angajatorii lor aflati in faliment, au introdus actiuni invocand netranspunerea, de catre statul italian, a dispozitiilor comunitare care protejeaza lucratorii salariati in cazul insolvabilitatii angajatorului. Fiind sesizata de o instanta judecatoreasca italiana, Curtea a precizat ca directiva respectiva urmarea sa confere particularilor drepturi de care acestia fusesera privati ca urmare a netranspunerii de catre stat a directivei. Astfel, Curtea a deschis posibilitatea introducerii unei actiuni in despagubiri impotriva statului insusi

Daca doriti mai multe informatii , puteti accesa urmatoarele site-uri :

CURIA
EUROPA.EU
EUR-LEX

Comments
Se incarca...
NU RATA!
Aboneaza-te la newsletter
Fii primul care sa primeasca ultimele stiri bune de citit dimineata la cafea.
Ramai conectat
close-link

ÔÇő















 
CUMPARA KITUL ACUM!
close-link
Aboneaza-te la continut exclusiv. Fii primul care afla noutatile.
Aboneaza
close-image