Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

Decizie CCR. Folosirea informațiilor clasificate

A fost ridicată excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.352 alin.(11) și
alin.(12) din Codul de procedură penală, respectiv Legea nr. 135/2010, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 486 din 15 iulie 2010, cu modificările și
completările ulterioare, care prevede folosirea informațiilor clasificate. Excepția a fost ridicată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție.

Textele legale criticate au următorul conținut:

(11) În cazul în care informaţiile clasificate cuprinse în dosar sunt esenţiale pentru soluţionarea cauzei, instanţa solicită, de urgenţă, după caz, declasificarea totală, declasificarea parţială sau trecerea într-un alt grad de clasificare şi permiterea accesului la acestea de către apărătorul inculpatului.
(12) Dacă autoritatea emitentă nu declasifică total sau parţial ori nu permite accesul la informaţiile clasificate apărătorului inculpatului, acestea pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Curs online GDPR

În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:

Fa-ti singur implementarea GDPR

1. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma
instanța solicită” cu raportare la sintagma „permiterea accesului la cele clasificate de către apărătorul inculpatului” din cuprinsul dispoziţiilor art.352 alin.(11) din Codul de procedură penală este neconstituţională.
2. A admis excepţia de neconstituţionalitate şi a constatat că sintagma „autoritatea emitentă” din cuprinsul dispoziţiilor art.352 alin.(12) din Codul de procedură penală este neconstituţională.

În motivarea soluției pronunțate, Curtea a reținut că soluția legislativă criticată condiționează folosirea informațiilor clasificate, calificate de judecător ca fiind esențiale pentru soluționarea procesului penal și cu privire la care apreciază incidența dreptului de informare a inculpatului, deci pe care judecătorul le califică drept probe  în dosarul cauzei, de permisiunea autorității publice care a clasificat informația (autoritatea emitentă) de a acorda accesul la aceste informații.

Or, protecția informațiilor clasificate nu poate avea caracter prioritar față de dreptul la informare al acuzatului și față de garanțiile dreptului la un proces echitabil ale tuturor părților din procesul penal, decât în condiții expres și limitativ prevăzute de lege. Restrângerea dreptului la informare poate avea loc doar atunci când are la bază un scop real și justificat de protecția unui interes legitim privind drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor sau siguranța națională, iar decizia de refuz a
accesului la informațiile clasificate trebuie să aparțină întotdeauna unui judecător.

De altfel, Curtea a reținut că însăși Directiva 2012/13/UE privind dreptul la
informare în cadrul procedurilor penale prevede, la art.7 alin.(4), că ”Statele membre
se asigură că, în conformitate cu dispozițiile dreptului intern, decizia prin care se
refuză accesul la anumite materiale [n.n. clasificate] în conformitate cu prezentul
alineat este luată de o autoritate judiciară sau poate face, cel puțin, obiectul
controlului judiciar”.

Pe cale de consecință, Curtea a constatat că dispozițiile art.352 alin.(11) și (12)
din Codul de procedură penală, în redactarea actuală, contravin dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art.21 alin.(3) din Constituție, precum și principiului unicităţii, imparţialităţii şi al egalităţii justiţiei pentru toţi, prevăzut de art.16 alin.(1) și (2) și deart.124 alin.(2) din Constituție.

Avocatoo magazin GDPR

Source Curtea Constituțională a României
Comments
Se incarca...
Vrei să ne știi triști?

Abonează-te la newsletter!

Si vom fi fericiți.
DA-MI MAILURI
close-link