Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

Care sunt procedurile prevazute de lege pentru atacarea actelor administrative?

În lipsa unui Cod de procedură administrativă, definiţia actului administrativ este dată în prezent de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, care stabileşte cadrul legal al litigiului de contencios administrativ.

Actul administrativ este actul unilateral cu caracter individual sau normativ, emis de o autoritate publică în vederea executării ori a organizării executării legii, dând naştere, modificând sau stingând raporturi juridice.

Cine poate sesiza instanta de contencios administrativ?

Curs online GDPR

  1. Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim (privat sau public), de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri;
  2. Avocatul Poporului, ca urmare a controlului realizat în baza unei sesizări a unei persoane fizice, dacă apreciază că ilegalitatea actului sau excesul de putere al autorităţii administrative nu poate fi înlăturat decât prin justiţie;
  3. Ministerul Public, atunci când apreciază că încălcările drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor se datorează existenţei unor acte administrative unilaterale individuale ale autorităţilor publice emise cu exces de putere;
  4. Autoritatea publică emitentă a unui act administrativ nelegal poate să solicite instanţei constatarea nulităţii acestuia, în termen de 1 an, calculat de la data emiterii actului, în situaţia în care actul nu mai poate fi revocat, întrucât a intrat în circuitul civil şi a produs efecte juridice;
  5. Persoana vătămată în drepturile sau interesele sale legitime prin ordonanţe sau dispoziţii din ordonanţe ale Guvernului declarate neconstituţionale se poate adresa instanţei de contencios administrativ, în condiţiile legii;
  6. Prefectul poate ataca actele emise de autorităţile administraţiei publice locale, dacă le consideră nelegale. Prin această măsură, prefectul exercită un rol de tutelă administrativă, în sensul că poate ataca, în faţa instanţei de contencios administrativ, un act al consiliului judeţean, al celui local sau al primarului, în cazul în care consideră actul nelegal.
  7. . Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici

Pentru situaţia privind excesul de putere, concretizat în emiterea unui act administrativ normativ de către o autoritate publică, instanţa, din oficiu sau la cerere, poate introduce în cauză organismele sociale cu personalitate juridică interesate.

Până la soluţionarea cauzei, actul atacat de Prefect şi de Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, este suspendat de drept.

Atacarea actelor administrative. Plangerea prealabila.

Procedura plângerii prealabile reprezintă o modalitate  simplă, rapidă şi scutită de taxă de timbru, prin care persoana vătămată într-un drept  al său de o autoritate publică are posibilitatea de a obţine  recunoaşterea dreptului pretins sau interesului său legitim direct de la organul emitent.

Astfel, persoana care se consideră vătămată trebuie să solicite în scris autorităţii publice emitente revocarea, în tot sau în parte a acestuia, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului. Această procedură prealabilă cunoscută şi sub numele de „recurs administrativ graţios” în faţa autorităţii ce a emis actul administrativ, este obligatorie atunci când se doreşte atacarea actelor administrative. Menţionăm că plângerea se poate adresa în egală măsură organului ierarhic superior, numindu-se recurs ierarhic, dacă acesta există.

Este de menţionat că regula exercitării recursului graţios sau recursului ierarhic este instituită expres numai pentru actele administrative unilaterale tipice, individuale sau normative.

Neîndeplinirea procedurii prealabile nu poate fi invocată decât de către pârât sub sancţiunea decăderii.

Plângerea prealabilă se adresează consiliilor comunale, orăşeneşti, municipale sau judeţene ca organe emitente ale hotărârilor locale sau organului ierarhic superior emitentului.

Procedura in fata instantei de judecata

Atacarea actelor administrative poate avea si o faza litgioasa. Cererile prin care se solicită anularea unei hotărâri de consiliu local sau judeţean  şi repararea pagubei cauzate  se pot introduce în termen de 6 luni de la:

Curs online GDPR

  • data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă;
  • data comunicării refuzului nejustificat de soluţionare a cererii;
  • data expirării termenului de soluţionare a plângerii prealabile, respectiv data expirării termenului legal de soluţionare a cererii.

În cazul acţiunilor formulate de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public sau Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici, termenul curge de la data când s-a cunoscut existenţa actului nelegal, deoarece nu este necesară procedura prealabilă.

Un aspect foarte important de reţinut este acela că introducerea acţiunii împotriva plângerilor prealabile se poate face doar în faţa instanţelor de contencios administrativ.

Suspendarea actului administrativ

Un alt aspect important de reţinut este faptul că, odată cu depunerea plângerii prealabile, sau ulterior, la momentul introducerii cererii în faţa instanţei,  se poate solicita şi suspendarea producerii de efecte juridice a actului ce se atacă.

Suspendarea executării actului administrativ poate fi solicitată fie printr-un capăt de cerere în acţiunea principală, fie printr-o cerere separată.

Soluţii pronunţate de instanţa de judecată

Soluţionând cererea, instanţa poate, după caz, să anuleze, în tot sau în parte actul administrativ, să oblige autoritatea publică să emită un act administrativ ori să elibereze un certificat, o adeverinţă sau orice alt înscris, ori să respingă acţiunea şi să menţină actul administrativ atacat. Instanţa este competentă să se pronunţe şi asupra legalităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecăţii.

Instanţa va hotărî şi asupra despăgubirilor pentru daunele materiale şi morale cauzate, precum şi a cheltuielilor de judecată, dacă reclamantul a solicitat acest lucru.

Căile de atac împotriva hotărârii pronunţate de prima instanţă, în cazurile de anulare a unui act administrativ

Hotărârea pronunţată în primă instanţă poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare. Recursul suspendă executarea şi se judecă de urgenţă.

În cazul admiterii recursului, instanţa de recurs, modificând sau casând sentinţa, va rejudeca litigiul în fond, dacă nu sunt motive de casare cu trimitere. Când hotărârea primei instanţe a fost pronunţată fără a se judeca fondul, cauza se va trimite spre rejudecare, o singură dată, la această instanţă. În situaţia în care instanţa învestită cu judecarea recursului împotriva sentinţei de fond după casare constată existenţa unui nou motiv de casare cu trimitere, este obligată să reţină şi să judece.

Căi extraordinare de atac. Revizuirea hotărârilor pronunţate în recurs

În conformitate cu prevederile art. 129 din Constituţia României, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac în condiţiile legii.

Cererea de revizuire se soluţionează de urgenţă şi cu precădere într-un termen maxim de 60 de zile de la înregistrare.

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...
Vrei să ne știi triști?

Abonează-te la newsletter!

Si vom fi fericiți.
DA-MI MAILURI
close-link