Gaseste un avocat specializat

Avocatoo magazin GDPR

ACȚIUNEA ÎN RESTITUIREA PLĂȚII NEDATORATE

Plata nedatorată, ca fapt juridic licit, este definită în doctrina juridică prin raportarea la înțelesul noțiunii de ,,plată“. Astfel, art. 1459 alin. (2) C. Civ. prevede:

Plata constă în remiterea unei sume de bani sau, după caz, în executarea oricărei alte prestații care constituie obiectul însuși al obligației.

Pentru început, ca să putem vorbi despre o plată nedatorată este necesară existența unor condiții:

Curs online GDPR

  • prima condiție este, evident, existența unei prestații executate cu titlu de plată de către solvens (persoana care plătește);
  • cea de-a doua condiție se referă la inexistența datoriei pe care această persoană urmărea să o platească,
  • urmând ca efectuarea acestei plăți din eroare să reprezinte cea de-a treia condiție a plății nedatorate. Eroarea asupra existenței unei datorii este esențială pentru plata nedatorată.

 

Art. 1341 alin. (1) prevede că “Cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire.”

Întâlnim următoarele modalități de restituire:

  • restituirea în natură ( prin înapoierea bunului primit ),
  • restituirea prin echivalent bănesc ( atunci când restituirea în natură nu este posibilă), precum și
  • acțiunea în restituirea plății nedatorate ( atunci când obligația de restituire nu este executată voluntar).

De asemenea, trebuie să ne fie cunoscut faptul că restituirea plății nedatorate este guvernată de regulile aplicabile restituirii în general -(Restituirea plății nedatorate se face potrivit dispozițiilor art. 1635-1649. ” – art. 1344).

Cine poate introduce acțiunea în restituire?

  • solvens;
  • creditorii lui solvens, pe calea acțiunii oblice dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 1560-1561;
  • dacă plata a fost făcută altei persoane decât adevăratului creditor (de exemplu, unui moștenitor aparent), pentru debitor ea apare ca nedatorată, astfel încât este îndreptățit să ceară restituirea.

 

Împotriva cui se poate introduce acțiunea în restituire?

  • accipiens (cel căruia i-a fost fost plătită datoria)
  • reprezentantului lui accipiens

 

Acțiunea în restituirea plății nedatorate este:

► o acțiune personală

► prescriptibilă în termenul general de prescripție de 3 ani

 

     ⁓ Termenul de prescripție începe să curgă din momentul în care titularul dreptului la acțiune a cunoscut sau trebuia să cunoască existența plății nedatorate și persoana care este obligată la restituirea acesteia. ⁓

 

Manual complet implementare GDPR

Doctrina ne oferă câteva exemple de situații în care acțiunea în restituirea plății nedatorate nu este admisibilă și, prin urmare, trebuie respinsă de instanța de judecată competentă:

⁕ art. 1342 alin. (1) C.civ. prevede faptul că „restituirea nu poate fi dispusă atunci când, în urma plății, cel care a primit-o cu bună-credință a lăsat să se împlinească termenul de prescripție ori s-a lipsit, în orice mod, de titlul său de creanță sau a renunțat la garanțiile creanței.”

 

⁕ situația în care plata nedatorată a fost făcută unui incapabil de a primi chiar și o plată datorată. Art. 1647 alin. (1) C.civ. relevă faptul că restituirea prestațiilor de către persoana incapabilă se va realiza totuși doar în limita folosului realizat și doar dacă acesta a fost de bună-credință ori a „ acționat ” din culpă ușoară sau foarte ușoară.

 

În practică s-a constat că:

  •  Judecătoria Tecuci, în sentința civilă nr. 820 din 1.04.2015, respinge ca nefondată cererea având ca obiect acțiunea în restituirea plății nedatorate deoarece, prin adresa nr.3272/26.03.2015 reclamanta a arătat că, sumele solicitate prin acțiunea ce formează obiectul dosarului nr._ au fost restituite de către executorul judecătoresc B_______ E____.
  • Judecătoria Sectorului 4 București, în sentința civilă nr. 331 din 13.01.2015, admite acțiunea formulată de reclamant. Având în vedere faptul că acesta deținea la data sancționării certificat de încadrare ___________________ persoane cu handicap care necesită protecție specială, instanța apreciază faptul că plata sumei de _ lei cu titlu de suprataxă la care a fost obligat reclamantul reprezintă o plată nedatorată, motiv pentru care va admite acțiunea și va obliga pârâtul la plata către reclamant a sumei de _ lei reprezentând plata nedatorată.
  • Judecătoria Pașcani, în sentința civilă nr. 3323, din 14.11.2014, instanța reține că în cauză sunt aplicabile dispozițiile art. 1341 alin. 1 C.civ., potrivit căruia „cel care plătește fără a datora are dreptul la restituire”, plata efectuată de reclamant fiind o plată nedatorată pentru acesta, prin urmare acesta are o „acțiune în repetare”, în restituire, în condițiile în care suma de _ lei era debitul datorat de petenți la bugetul local. Pentru aceste considerente, instanța va admite acțiunea formulată de reclamantul C___, în contradictoriu cu pârâții V_____ M______ R_____ și V_____ M______ și va obliga pârâții să achite în solidar reclamantului suma de _ lei, reprezentând debite ale pârâților către Direcția de Taxe și Impozite – Consiliul Local al orașului P______, jud. Iași, achitate de reclamant la data de 01.02.2013. Cu privire la cererea reclamantului de acordare a cheltuielilor de judecată efectuate în prezenta cauză, în temeiul art. 453 C.proc.civ., văzând că pârâții au căzut în pretenții, instanța o va admite, obligând pârâții să achite în solidar reclamantului suma de _ lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă judiciară de timbru – _ lei, onorariu avocat reclamant – _lei și cheltuieli de transport – _ lei, potrivit chitanțelor și bonurilor fiscale depuse la dosar de reclamant.

 

 SCURTE ASPECTE DE PROCEDURĂ :

 

Taxele judiciare de timbru se stabilesc în mod diferențiat, după cum obiectul acestora este sau nu evaluabil în bani, cu excepțiile prevăzute de lege. ( art.2 OUG nr. 80/2013 )

 

Instanţa competentă:

  1. a) teritorial – art. 107 alin. (1) Cod procedură civilă „ instanţa în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul pârâtul ”

                            – art. 108 Cod procedură civilă „ dacă domiciliul sau, după caz, sediul pârâtului este necunoscut  [..] instanța în a cărei circumscripție se află reședința [..] acestuia, iar dacă nu are nici reședința cunoscută, la instanța în a cărei circumscripție reclamantul își are domiciliul [..] . ”

  1. b) material – instanţa competentă este judecătoria sau tribunalul, în funcție de valoarea obiectului cauzei.

 

 

 

 

Bibliografie:

 

‣ G. Boroi, M. M. Pivniceru,  Fișe de drept civil, Ed. Hamangiu, 2016

‣ L. Pop, I. F. Popa, S. I. Vidu, Curs de drept civil. Obligațiile,  Universul Juidic, 2015

‣ Codul Civil

‣ Codul de Procedură Civilă

‣ jurio.ro

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Avocatoo magazin GDPR

Comments
Se incarca...
Vrei să ne știi triști?

Abonează-te la newsletter!

Si vom fi fericiți.
DA-MI MAILURI
close-link